Arborele genealogic al familiei – ce iti dezvaluie
O mai buna cunoastere a relatiilor de familie, chiar si la o distanta de cateva generatii, te poate ajuta sa afli mai multe despre personalitatea si destinul tau.
Genograma este un mod particular de construire a arborelui genealogic. Practic, este o reprezentare grafica a familiei, surprinzand relatiile de rudenie existente, dar si informatiile esentiale despre membrii familiei.
Asa cum anuntam in articolul din numarul trecut, genograma sau genosociograma este un instrument-cheie in teoria si terapia de tip transgenerational, intrucat ofera o imagine de ansamblu asupra unei familii, surprinzand particularitatile acesteia; avand in fata genograma cuiva, putem observa cu usurinta o serie de similitudini in descrierea unuia sau a altuia dintre membri, unele tipare emotionale sau comportamentale, un anumit tip de eveniment sau date semnificative care se repeta.
Pentru a ne fi cu adevarat de folos, genograma trebuie sa contina informatii despre membrii unei familii si relatiile lor din cel putin trei generatii.
De regula, informatiile despre familie care ne intereseaza pentru construirea genogramei pot fi de trei tipuri:
1 date demografice – varsta, data nasterii, datele deceselor, locul unde au trait, profesiile membrilor, tipul de educatie, statutul social, cel financiar;
2 informatii de tip functional – modul in care se manifesta fiecare membru din punct de vedere emotional, comportamental, medical. Astfel de informatii ne arata ce fel de persoana era respectivul/a, cum era ca om. In plus, sunt relevante aspecte precum consumul excesiv de alcool, bolile, modul in care se comporta persoana in situatii importante. Evident, aceste informatii vor fi mai degraba subiective, spre deosebire de cele demografice, care sunt obiective. Putem afla lucruri interesante legate de originea culturala si etnica, statutul socio-economic, apartenenta religioasa, profesie, hobbyuri, dar si caracteristicile de personalitate, care au relevanta pentru membrii familiei, regulile si caile de a face fata situatiilor mai dificile. Este important sa se ceara informatii despre functiile si rolurile pe care le are fiecare membru in familie; de aceea, merita data atentie si poreclelor.
3 informatii privind evenimentele critice – este foarte important de stiut care sunt acele evenimente care presupun schimbari majore in persoana si familie, cum ar fi: schimbarile de relatie (concubinaj, casatorie, eventual casatorii succesive, vaduvie, divort, decese sau nasteri), esecurile, reusitele, accidentele, traumele, situatia socio-istorico-economica prin care au trecut persoanele respective (de exemplu, fuga, dezradacinarea, razboiul, experienta lagarului sau a inchisorii).
Exemple concrete
Pentru a intelege mai clar dinamica transgenerationala, pentru a ne convinge de existenta ei si de mecanismele pe care le implica, am provocat doua voluntare sa ia parte la un grup de analiza, pe marginea propriilor genograme.
Voluntarele noastre sunt: Alexa, 24 de ani, necasatorita (implicata intr-o relatie de durata); Alina, 23 de ani, necasatorita (implicata si ea, la randul ei, intr-o relatie de durata).
Primul pas firesc in acest demers de analiza il constituie construirea genogramelor. Pentru inceput, o perioada de timp, fetele au avut ca tema sa adune cat mai multe informatii despre familiile lor. Apoi ne-am intalnit pentru a construi genogramele si pentru a analiza dinamica transgenerationala particulara, a fiecareia dintre ele.
Ne-am „jucat”, colorand pe cate o foaie de bloc de desen, desenand, treptat-treptat, pe fiecare membru cunoscut al familiei. Apoi fetele au povestit pe rand istoriile personajelor desenate si, incet-incet, au inceput sa se lege unele informatii, parca prinzand contur, consistenta.
Fiecare dintre ele a sesizat noi aspecte, pe care nu le constientizase pana atunci, remarcand si ecoul acestora in propria ei viata de zi cu zi.
Principalele teme care s-au conturat din analiza genogramelor au fost legate de credinte, traditii si superstitii (puterea sugestiei si autosugestiei); roluri masculine versus roluri feminine (confuzia de roluri si efectele ei); tipuri diferite de feminitate si masculinitate; averea familiei; relatia fuzionala; relatiile interetnice; traumele trans-generationale (pierderea averii, dezradacinarea, razboiul, experienta lagarului).
Femei ca tine
In familie, predomina feminitatea
Alexa – exces de feminitate, tentatia
In ceea ce priveste genograma Alexei, asistam tot la o tema legata de feminitate versus masculinitate, dar nu in sensul confuziei lor, ci al unei exagerari, a feminitatii. Mai precis, este vorba de o feminitate de tip seductiv. Femeile din familia Alexei, pe linie materna, sunt foarte feminine, cochete, ingrijite, romantice si preocupate de aceasta sfera a emotionalitatii. De asemenea, abunda povestioarele legate de tot felul de legaturi si aventuri amoroase. Chiar si barbatii din familie par contaminati de aceasta atitudine si sunt descrisi drept „un pic cam afemeiati”. Sexualitatea si preocuparile legate de aceasta sunt frecvente in descrierea personajelor si a istoriilor lor de viata. Excesul aduce intotdeauna un dezechilibru si, cautand asemenea efecte, am aflat ca o parte dintre femeile din familia Alexei a facut avorturi numeroase, iar o alta parte s-a confruntat cu problema sterilitatii.
Interesant este ca, pe linia genealogica paterna, asistam la o atitudine total opusa: o exagerare legata de norme si reguli, mai ales in ceea ce priveste sexualitatea. Ceea ce ne arata un important aspect al dinamicii transgenerationale, si anume tendinta spre echilibru si armonizare prin integrarea polaritatilor.
Ce spune Alexa. „M-am simtit foarte bine sa vorbesc despre persoanele dragi. Asa cum cei mai multi copii au crescut cu mituri, legende si povesti populare, eu am crescut cu povestile spuse de bunica despre tineretea ei, despre parintii ei.” Aceasta tendinta apare la fiecare din cele doua genograme. Dupa ce au descris mai in detaliu familiile lor, personajele, asa cum apar ca fel de-a fi, ca trasaturi si comportament, cele doua fete au extras o serie de polaritati care tind sa se echilibreze in familiile lor, polaritati pe care le resimt si ele in viata de zi cu zi. In general, este vorba de trasaturi tipice, caracteristice pentru familia din partea mamei, care se afla in polaritate cu o serie de trasaturi caracteristice reiesite din descrierea familiei din partea tatalui.
Femei ca tine
Credinte si superstitii
Alina – lectia sugestiei si autosugestiei, precum si a puterii cu care acestea se pot manifesta
Un personaj interesant ne-a atras atentia – strabunica paterna a Alinei. Aceasta a murit in urma unui accident de tren, cu cateva zile inainte de a implini 72 de ani. Interesant este ca i-a anuntat pe toti din familie, cu mult inainte, ca va muri intr-un accident de tren inainte sa implineasca 72 de ani. Sumbra previziune a fost cauza unei intamplari: in tinerete, pe cand calatorea cu trenul, a nimerit in compartiment cu mai multe femei si un domn in varsta. Intrand in vorba, calatorii au ajuns sa discute despre credinta, superstitii si alte subiecte conexe. Domnul spuse ca stie sa ghiceasca in palma si toate femeile, incantate de idee, i-au oferit palmele spre a fi citite… Cand a venit si randul strabunicii Alinei, s-a uitat in palma ei si s-a schimbat brusc la fata, albindu-se. La insistentele ei de a-i spune ce a „vazut”, domnul i-a raspuns ca a vazut ca va muri calcata de tren inainte de a implini 72 de ani. Femeii i-a ramas aceasta idee in minte, luand amploare an de an.
Inainte de a implini aceasta varsta, a fost nevoie sa plece undeva cu trenul. Cu cateva momente inainte ca trenul sa porneasca, s-a urcat, dar si-a scapat pantoful pe sine. S-a aplecat sa-l recupereze, desi trenul incepuse incet-incet sa se urneasca, si a fost trasa sub roti… Faptul ca accidentul e oarecum stupid si putea fi evitat si ca el coincide cu acea profetie sumbra ne poate duce cu gandul la sugestie, autosugestie si puterea cu care acestea se pot manifesta, mai degraba decat la o explicatie paranormala.
Investigand mai atent genograma Alinei, am observat ca in descrierile femeilor din linia genealogica paterna se repeta trasaturi si descrieri de tipul „foarte credincioasa”, „habotnica”, „superstitioasa”, „credea in farmece”, „avea anumite ritualuri pe care le respecta”. Alina observa si la ea acest tipar, desi se manifesta doar ca o tendinta. Lectia pe care putem sa o invatam dintr-o asemenea istorie este ca, oricat ar parea de nevinovate, credintele si superstitiile irationale, mai ales cele care se manifesta obsesiv, pot fi periculoase prin puterea de (auto)sugestie, ducand la „profetia autoindeplinita”.
Ce spune Alina. „Desi la inceput mi-a fost un pic greu sa vorbesc despre familia mea, am incercat sa dau toate amanuntele necesare, pentru a afla cat mai multe despre evolutia membrilor ei. Am aflat lucruri la care ma gandisem, dar nu foarte serios. Am mai sesizat ca in familia mea partenerii se aleg pentru a compensa, pentru a sterge anumite trasaturi care ar putea deveni patologice. Cred ca sunt multe si lucrurile pe care nu le-am aflat si oricand mi-ar face placere sa mai discut pe aceasta tema”.
Exemple de trasaturi pe care le-au descoperit voluntarele noastre in genogramele lor.
Alina
Familia mamei Predomina valori de tipul: seriozitate, responsabilitate, integritate.
Familia tatalui: Oameni „de viata”, care savureaza experienta si nu pun atata accent pe seriozitate (mai „calca stramb”, au unele comportamente promiscui).
Alexa
Familia mamei: Cochetarie, seductie, dezechilibre legate de sexualitate | Hiperactivism
Familia tatalui: Accent pe norme si reguli, mai ales privind sexualitatea | Pasivitate excesiva
Tendinta de echilibrare si armonizare prin integrarea polaritatilor apare clar si in formarea si dinamica relatiei de cuplu. Alte elemente care intra in joc in formarea cuplului: tipuri de roluri feminine sau masculine activate, relatii de tip fuzional, maturitatea partenerilor.
Putem afla numeroase lucruri relevante despre propria relatie si dificultatile cu care ne confruntam pe acest plan analizand tipurile de relatii de cuplu si dinamica lor asa cum s-au manifestat la membrii familiei noastre. Astfel, vom intelege unele obstacole de care ne lovim si putem gasi solutii la dificultatile pe care le traim in cuplu.
Ce inseamna termenii folositi
Pattern (tipar) – Un anume mod, stil, proces cu aceleasi etape; in dinamica transgene-rationala putem identifica anumite trasaturi la persoane diferite, dar care se manifesta dupa acelasi tipar, ori putem identifica aceleasi comportamente care se repeta (intr-o genograma apare ca pattern fiica tanara, frumoasa, care fuge de acasa pentru a fi cu iubitul ei, dupa care e foarte nefericita cu el si il paraseste pentru un altul, cu care intemeiaza o familie).
Polaritate – Anumite trasaturi, comportamente, atitudini se contureaza in contrast sau in opozitie cu celelalte (activ-pasiv, bland-agresiv, rigid-flexibil, hotarat-oscilant, dominant-supus). In fiecare genograma se observa tendinta de a se repeta unul din cei doi poli (de pilda, intr-o familie poate aparea repetat tipul de „lady”, foarte atenta la imaginea ei, sa corespunda standardelor sociale in toate rolurile (sotie, mama, prietena etc.), preocupata de „ce zice lumea”. Opusul ei e femeia rebela, nonconformista, flexibila. Tendinta de echilibrare naturala a polaritatilor poate duce la unirea, prin casatorie, a familiei in care apare predominant primul tip, cu o familie in care apare frecvent celalalt tip.
Relatie fuzionala – Apare intre mama-fiica, tata-fiu, frate-frate, sora-sora, frate-sora. Persoanele din familie implicate intr-o relatie fuzionala tind sa se casatoreasca cu persoane cu care vor putea, de asemenea, sa fuzioneze. Cei doi parteneri vor cauta unul la celalalt modalitati de reactie emotionala si de luare de decizii, in loc sa si le consolideze si sa le activeze pe cele proprii.
Distanta emotionala – Apare ca o reactie atunci cand un membru al familiei nu mai poate face fata reactivitatii emotionale. De aici, fuga de acasa, mutarea domiciliului la o distanta cat mai mare de familie, evitarea contactului etc.
Proiectia – Este un mecanism de aparare prin care subiectul manifesta in lumea exterioara ganduri, sentimente si dorinte de care nu are stiinta si pe care si le refuza (din diverse motive), atribuindu-le in mod eronat altora, persoane sau lucruri din mediul sau inconjurator.
Psiholog Aurelia Ungureanu