5 investigații recomandate atunci când ai palpitații

Palpitațiile reprezintă schimbări bruște ale ritmului cardiac din cauza cărora bătăile inimii sunt mai evidente, mai rapide și câteodată chiar și mai haotice. Deși sunt îngrijorătoare pentru multe persoane, de cele mai multe ori palpitațiile sunt inofensive.

Reține însă că în cazuri mai rare palpitațiile pot reprezenta simptome ale unor afecțiuni mai severe cum ar fi aritmia, insuficiența cardiacă, probleme cu valvele inimii și multe altele. De aceea, sunt necesare investigații medicale specializate dacă simptomele persistă sau devin îngrijorătoare.

În general, semnele și simptomele unui episod de palpitații includ bătăi rapide ale inimii, bătăi pe care suferinzii le resimt la nivelul gâtului și al pieptului sau impresia că inima „sare o bătaie”.

Dacă palpitațiile nu dispar după câteva secunde și apar simptome precum dispnee, sincopă, durere în piept, stare de confuzie sau durere la nivelul gâtului, al maxilarului sau al brațelor, atunci este nevoie să se apeleze cât mai rapid la servicii medicale specializate.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Motivul pentru care Andreea Popescu a ascuns idila cu Dan Alexa, după divorțul de Rareș Cojoc. „Mă simt eliberată de o povară”

Chiar dacă motivul palpitațiilor poate fi greu de diagnosticat, mai ales dacă acestea nu apar în timpul consultației medicale, există mai multe investigații la care medicul poate apela pentru a verifica sănătatea cardiovasculară și pentru a elimina potențiale cauze severe.

5 investigații recomandate pentru cazurile de palpitații

De la investigații generale la teste specifice și nu numai, medicul are la dispoziție o gamă variată de analize care ar putea oferi mai multe informații cu privire la cauza palpitațiilor.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Nutriționistul Tania Fântână: cinci rețete de supă care țin de foame și te ajută în dietă

Examen clinic general

Examenul clinic general este de cele mai multe ori prima investigație realizată, asta deoarece medicul poate efectua anumite verificări generale printre care și anamneza pacientului, procedură prin care se va interesa de istoricul medical personal și familial, simptome, tratamente curente etc.

Având în vedere că palpitațiile pot fi cauzate de numeroase obiceiuri din viața de zi cu zi cum ar fi consumul excesiv de cofeină/alcool/anumite medicamente, unele activități solicitante, stres, anxietate etc, anamneza poate oferi informații importante cu privire la potențialele cauze sau factori de risc.

Electrocardiograma

Acest test neinvaziv este folosit pentru a analiza semnalele electrice ale inimii prin atașarea unor electrozi la nivelul pieptului și al membrelor superioare și inferioare. Prin efectuarea acestei investigații, medicul poate observa potențiale nereguli asociate cu ritmul cardiac așa cum e aritmia și poate determina dacă a existat la un moment dat un infarct miocardic.

Ecocardiograma

Ecocardiograma este un alt test neinvaziv care folosește ultrasunete pentru a crea o imagine în timp real a inimii. În acest fel, medicul poate observa funcționalitatea inimii, circulația sangvină și potențialele nereguli care ar putea exista la nivelul cordului.

Holter EKG

Holterul EKG este un dispozitiv de mici dimensiuni care este purtat de către pacient timp de 24 de ore, timp în care se înregistrează activitatea electrică a inimii în timpul activităților zilnice. Acesta poate fi considerat un electrocardiograf portabil și este folosit atunci când electrocardiograma tradițională nu poate oferi rezultatele dorite din cauza timpului limitat de înregistrare a semnalelor electrice ale inimii.

Toate aceste investigații si multe altele pot fi efectuate în clinici și în centre specializate, motiv pentru care este recomandată apelarea la serviciile lor în cazul în care există palpitații și simptome îngrijorătoare.

Coronarografie sau angiografie coronariană

Dacă în urma examenului clinic general medicul este de părere că ar putea fi probleme mai severe asociate circulației sangvine, atunci acesta ar putea cere efectuarea unei angiografii coronariene. Aceasta este o procedură de diagnostic minim invazivă care evidențiază vasele de sânge și potențialele întreruperi ale circulației sangvine prin intermediul razelor X și al substanțelor de contrast.

Pentru a efectua o angiografie coronariană, medicul face o incizie la nivelul unei artere specifice prin care introduce un cateter pe care-l ghidează apoi până la zona afectată cu ajutorul imaginilor prin raze X. Odată ajuns în zona dorită, acesta va introduce substanța de contrast care va ajuta la evidențierea circulației sangvine.

Chiar dacă există anumite riscuri privind procedura de coronarografie din cauza metodei prin care se realizează investigația, aceasta poate oferi totuși informații precise cu privire la ocluzia sau îngustarea arterelor și la întreruperea circulației sangvine.

Sursa foto: pixabay.com