„Psihologia bunului simț“

La 40 de ani, psihologul Yolanda Creţescu, o mamă singură, puternică şi nonconformistă, a renunţat la o carieră în ascensiune de ofiţer SPP şi a ales o schimbare radicală: a deschis un centru educaţional unic în ţară.

psihologia bunului simt

Am întâlnit-o pe Yolanda la centrul „Happy Minds, o casă cochetă cu etaj şi curte perfect îngrijită, de unde răzbate zvon de joacă şi chicoteli de glasuri subţirele. Prima impresie este decisivă: o femeie destinsă, dezinvoltă, cu surâs larg şi deschis şi privire cu luminiţe de zâmbet care atrag şi fascinează. Nu se ascunde după cuvinte, nu foloseşte floricele roz, nu toarnă optimism cu de-a sila, ci spune lucrurilor pe nume.

Curajul de a sparge tipare

„Cine sunt eu? Provocatoare întrebare. Sau altfel spus, cum am trăit o viață de la minus la plus și înapoi. Cum am devenit femeia, soția, prietena, iubita, mama, psihologul, ofițerul (în rezervă azi), managerul? Ce mi-a trebuit că să parcurg toate etapele acestea, toate schimbările?. Numără, îndoind degetele: „Întăi şi întâi curaj. Apoi, autenticitate, nonconformism, creativitate, pasiune. De fapt, începutul a fost îndrăzneala de a sparge tipare.

Despre drumul ei către vârful psihologiei vorbeşte simplu ca şi cum ar fi ceva uşor, ca şi cum povestea ei n-ar fi început brusc, ca o aventură dusă până la capăt într-un fel romantic şi fermecător: „Știu cum e să fii o tânără la începutul vieții, să începi o facultate și să descoperi că nu este ceea ce simțeai că vrei să faci. Astfel că, profesional, am început cu o schimbare: am vrut să fac psihologie şi am reînceput o a doua facultate, deşi între timp devenisem, la 20 de ani, soție și mamă şi deşi, atunci, în anii 2000, psihologul nu avea atâta deschidere. Însă eu am crezut și a fost suficient. Apoi
psihologia m-a relaxat ca părinte, iar felul meu de a fi ca mamă este un alt tipar spart.

Nu cred că ai nevoie întâi de de carieră, de statut, căci eu le-am avut pe toate, având un copil. Sunt un părinte greșit poate, pentru foarte mulți părinți. Am avut curajul să fiu o mamă foarte tânără, dar şi să fiu un părinte altfel: nu am verificat niciodată lecțiile, nu am spus: nu ai voie să… Un părinte care și-a dat voie să înveţe de la copilul lui şi a crezut în capacitatea lui de a-și descoperi propriile limite, resurse şi soluţii.

A fost fascinată de la început de zona clinică a profesiei, de modul de a dezlega misterul comportamentelor umane, pe care acum îl aplică la Centrul vocaţional „Happy Minds şi şi-a început formarea la Institutul de Psihologie și Psihoterapie Adleriană, descoperind ceea ce avea să devină filozofia sa de viaţă, descrisă atât de frumos de Alfred Adler ca „psihologia bunului simț.

Ce pot să fac versus ce nu pot?

„La 29 de ani a urmat o nouă schimbare şi provocarea unui nou domeniu: activarea ca ofițer într-un serviciu special, Serviciul de Protecție și Pază. Aici am pus bazele și am realizat foarte multe proiecte: Centrul de expertiză și evaluare psihologică, programe de pregătire psihologică pentru misiuni externe sub egida Națiunilor Unite, sesiuni de training și evaluare clinică.

Între timp a trăit şi drama unei despărţiri, experienţa singurătăţii, dar şi descoperirea unei alte iubiri: „M-am căsătorit foarte tânără, am crezut în iubire așa cum și trăiesc: asumat. Este tatăl copilului meu, însă viața ne-a învăţat că e nevoie să ne despărţim înainte să alterăm ceea ce mai aveam: prietenia, confirmând astfel că există frumos și bunătate și dincolo de divorț. Da, am trăit și eu spaimele separării: cum va fi copilul meu, cum va arăta viața mea ca mamă singură? Apoi am primit în viața noastră încă o jumătate de familie, alegând să trăim în parteneriat, un sistem în care respectul și sprijinul reciproc, loialitatea, încrederea sunt esențiale. Un alt tipar spart, căci iată, noi ne-am găsit echilibrul atât în noua noastră familie, cât și cu celălalt părinte. Până acum am învăţat să iau putere din orice situație și încă nu știu ce înseamnă «nu pot», ci «ce pot face altfel?».

Dacă o întrebi de ce a schimbat o carieră de succes alegând o alta într-un domeniu atât de dificil şi de laborios, se gândeşte cam cât o bătaie din pleoape, înainte de a-ţi răspunde: „Am simțit că mai am ceva de făcut și o nouă încercare în plan personal m-a determinat ca, la 36 de ani, să am din nou curajul schimbării. De data asta, antreprenoriatul în alt domeniu al psihologiei, un proiect personal: proiectul Happy Minds.

Un proiect unic în România

„Ce este el? Este singurul proiect din România ce abordează copilul 360 de grade în jurul lui și în care educația este folosită ca instrument de intervenție psihologică. Așa s-a născut Centrul pentru Dezvoltare Armonioasă, o instituție ce asigură servicii educaționale în regim de before și after-school, alături de o plajă largă de activități pentru weekend, ateliere vocaționale și terapeutice pentru copiii cu vârste cuprinse între 4-11 ani, aplicând sistemul de psihologie individuală al lui Alfred Adler, într-o metodă mult mai complexă de abordare a celor mici. Ei sunt abordați unic, individual, pentru a-și descoperi propriul potențial, să își asume școala ca sarcină a propriei munci și nu dedicată nevoii de prestigiu a familiei.

Ca să poți să îți lași copilul în programul nostru trebuie să fii un părinte curajos… Pentru că noi nu corectăm lecțiile copilului, ci îi asigurăm sprijinul pentru a fi responsabilizat. Iar marele nostru plus este chiar grupul de copii care, învățând unii de la ceilalți, se adapteză mult mai bine și rapid decât în cazul terapiei clasice copil-adult. Oferim aici sprijin terapeutic și unor copii cu tulburări de personalitate: copii cu comportament opozițional, cu
sindromul Asperger, cu întârziere cognitivă, copii care au avut diagnostic de ADHD sau ADD, cu tulburare obsesiv-complusivă sau de atașament, copii
agresivi ori pasiv-agresivi, precum și familiilor acestora.

 

Adrian Cîlțan

Foto: Dan Borzan

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Publicitate
Libertatea
VIVA!
Unica.ro
Retete
Baby
ELLE
CSID
Ego.ro
Descopera.ro
Diva Hair
TV Mania
Trending news
Mai multe din Avantaje.ro