Factori prenatali care contribuie la dezvoltarea bolilor alergice – Drd. Manuela Grijincu, OncoGen Timișoara
Alergiile se numără printre afecțiunile tot mai frecvent întâlnite în rândul persoanelor cu un stil de viață occidental. Ele apar când sistemul imunitar reacționează exagerat la substanțe aparent inofensive din mediul înconjurător, de obicei proteine. Aceste proteine se găsesc în aer (polen, mucegai sau praf de casă),alimente (arahide, grâu sau mere) sau venin de insecte (albine, viespi).
Reacțiile alergice sunt datorate anticorpilor IgE care recunosc proteina și induc o reacție inflamatorie. Aceste inflamații se manifestă prin apariția de simptome la nivelul pielii (mâncărime și/sau roșeață), al gurii (mâncărimi și/sau umflături la nivelul gurii sau al limbii), al nasului și al ochilor (nas înfundat, strănut, mâncărimi la nivelul nasului sau al ochilor), al plămânilor (simptome de astm: tuse seacă,senzație de sufocare – constricție toracică, șuierat respirator – wheezing) și al tractului digestiv (diaree,greață).
În copilărie, bolile alergice se manifestă prin simptome la nivelul pielii și al gurii după consumul anumitor alimente și progresează spre simptome respiratorii în adolescență și la maturitate (simptome de astm). Această progresie este numită marș atopic.Afecțiunile alergice presupun costuri ridicate atât indirecte prin afectarea calității vieții și a productivității, cât și directe privind tratamentul simptomelor. Evoluția bolii și cheltuielile asociate subliniază importanța identificării și prevenirii factorilor declanșatori ai bolilor alergice, constituind astfel o preocupare semnificativă în domeniul sănătății.
Deși expunerea la proteinele alergenice este un factor important în declanșarea bolii, multe studii au descoperit că aceste afecțiuni au și un fond genetic și că anumiți factori din viață intrauterină pot predispune copiii la alergii. Între 30-45% din copiii care prezintă simptome alergice au un istoric familial- unul sau ambii părinți suferind de boli alergice (astm sau alergie).
În rândul copiilor cu astm, 62% au mame diagnosticate cu astm. Această afecțiune poate afecta și sarcina, astmul sever necontrolat fiind un factor de risc pentru naștere prematură, greutate scăzută la naștere, preeclampsie și naștere prin cezariană. Un element esențial în dezvoltarea bolilor alergice este prezența anticorpilor IgE. Aceștia pot fi detectați inclusiv în sângele din cordonul ombilical, unde pot fi atât de origine maternă cât și fetală.
Factorii care contribuie la creșterea nivelului acestor anticorpi sunt expunerea la fum de țigară, bolile alergice ale mamei, expunerea la anumite medicamente sau pesticide. Fătul poate fi sensibilizat de anticorpii IgE materni, aceștia ajungând prin cordonul ombilical în tractul digestiv fetal. Deși au fost detectate proteine din laptele de vacă sau soia în lichidul amniotic, evitarea acestor alimente nu s-a dovedit a fi preventivă privind dezvoltarea alergiei. Un nivel crescut de anticorpi IgE la naștere poate fi un factor de risc pentru dezvoltarea de alergii alimentare în copilărie care progresează spre alergii respiratorii când copilul ajunge la vârsta școlarizării. S-au descoperit și factori prenatali care previn apariția alergiilor: flora intestinală a mamei, suplimentarea cu vitamina D și acizi grași omega 3 în timpul sarcinii. De asemenea, anticorpii de tip IgG rezultați în urma imunizării mamelor pot avea un efect protector împotriva dezvoltării alergiilor la copii. Astfel, se pot lua măsuri timpurii în vederea prevenirii bolilor alergice la copii.