Cinci abordări moderne în planificarea și realizarea auditului financiar

Sursa foto: shutterstock.com

Auditul financiar convențional a reprezentat un instrument valoros în lumea afacerilor, deoarece prin intermediul său s-au identificat zonele de risc, cum ar fi erorile și încercările de fraudă. Rezultatele nu au fost întotdeauna cele optime și, din acest motiv, în ultimii ani a avut loc o evoluție rapidă a auditului financiar, în mare parte datorându-se schimbărilor tehnologice, dar și a reglementărilor mediului economic. În prezent planificarea și realizarea auditului financiar sunt proceduri complexe, care trebuie să răspundă unor amenințări tot mai sofisticate, cu potențial distructiv maxim. 

Profesioniștii domeniului auditului financiar folosesc o serie de abordări moderne, care să le permită atingerea eficienței și relevanței maxime. Direcția aduce beneficii importante oricărei companii private sau de stat ce decide să solicite servicii de audit financiar oferite de firme de consultanță precum Mazars în România. Serviciile externalizate de acest tip sunt bazate pe integrarea tehnologiilor avansate în vederea identificării cu precizie și a gestionării eficiente a riscurilor asociate mediului de afaceri. 

Iată ce abordări moderne se pot aplica pentru planificarea și realizarea auditului financiar!

Sursa foto: shutterstock.com

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Motivul pentru care Andreea Popescu a ascuns idila cu Dan Alexa, după divorțul de Rareș Cojoc. „Mă simt eliberată de o povară”

1. Externalizarea serviciilor de audit financiar. O tendință tot mai prezentă în mediul de afaceri este folosirea firmelor externe specializate în domeniul auditului pentru planificarea și realizarea controalelor periodice. Auditorii externi sunt superiori celor din interiorul organizațiilor, deoarece au obiectivitatea necesară pentru corectitudinea procedurii, sunt specializați în acest procedeu și folosesc cele mai noi tehnologii și metode care și-au dovedit valoarea la cel mai înalt nivel;
2. Folosirea tehnologiei de analiză de date pe baza inteligenței artificiale. Prin intermediul analizei unor cantități impresionante de date cu ajutorul unor softuri speciale de audit se pot obține nu doar simple cifre statistice, ci și analize profunde, care oferă posibilitatea identificării unor anomalii. Prin acest demers auditorii se pot concentra către acele zone cu potențial mare de risc, intervenția lor fiind astfel eficientă;
3. Auditul bazat pe riscuri. În mod tradițional auditul era realizat general, indiferent dacă exista sau nu exista supoziția unei probleme. În prezent, pentru eficientizarea operațiunii auditorii își concentrează atenția pentru identificarea și evaluarea riscurilor specifice fiecărei companii în parte. În acest mod resursele sunt alocate cu eficiență maximă tocmai asupra acelor zone cu potențial maxim de eroare sau fraudă;
4. Auditul în timp real. Utilizarea unor tehnologii moderne permite ca auditul să fie făcut permanent și nu doar la anumite momente. Monitorizarea constantă a tranzacțiilor și proceselor dintr-o companie dă posibilitatea identificării cu rapiditate a unor probleme sau anomalii, intervențiile putând fi făcute imediat, înainte ca urmările să fie semnificative;
5. Auditul riscurilor nonfinanciare. În mod tradițional, auditul supraveghea doar problemele legate de finanțe, considerând că alte aspecte nu sunt semnificative pentru atingerea succesului economic. Astăzi există o modificare a paradigmei prin abordarea tot mai frecventă a supravegherii riscurilor nonfinanciare. Exemple în acest sens sunt cele ale riscurilor legate de guvernanța corporativă, protejarea mediului înconjurător sau reputația de brand.

În concluzie, auditul financiar modern trebuie să țină cont de avansurile tehnologice pentru a oferi rezultate optime de fiecare dată în vederea identificării cât mai rapide a riscurilor ce pot pune în pericol stabilitatea financiară a unei companii.