Bruxismul este termenul medical folosit pentru scrâșnitul dinților sau strângerea excesivă a maxilarelor, un fenomen care poate apărea inconștient, mai ales în timpul somnului. Bruxismul poate să devină problematic întrucât poate provoca uzura smalțului dinților și slăbirea acestora și să contribuie la deteriorarea coroanelor dentare, printre altele. Descoperă mai jos care este legătura dintre carii și bruxism și cum poți să previi eficient această problemă.
Bruxismul poate avea, în general, două cauze principale, respectiv malocluzia dentară (dinții nealiniați) și stresul. Factorul genetic, fumatul, traumatisme cervicale sau articulare, dar și anumite tratamente medicamentoase se mai numără printre cauzele bruxismului.
De asemenea, bruxismul poate să fie nocturn (inconștient) sau diurn (conștient), iar metodele de tratament sunt diferite.
Multe persoane nu conștientizează că suferă de bruxism. Adesea, partenerii de somn sunt aceia care atrag atenția asupra acestei manifestări. Bruxismul poate avea printre simptome:
Bruxismul nu este o cauză directă a cariilor dentare, dar favorizează apariția acestora. Prin deteriorarea smalțului dentar, bruxismul face ca anumite zone de pe dinți să fie dificil de curățat. Acumularea de resturi alimentare și bacterii în acele zone face dinții mai vulnerabili la carii.
Pe de altă parte, bruxismul poate să cauzeze compresia maxilarului și a feței și să afecteze astfel fluxul semnalelor nervoase. Prin supraîncărcarea sistemului nervos trigemen, bruxismul poate să fie considerat o cauză a sensibilității la nivelul feței și a declanșării durerilor de-a lungul nervilor.
Dacă nu sunt gestionate la timp, toate aceste simptome pot provoca anumite complicații, de aceea este recomandat să-ți faci o programare la medicul dentist cât se poate de curând. Acesta va putea pune la punct un plan de tratament contra bruxismului. De asemenea, medicul poate să se ocupe de gestionarea consecințelor bruxismului, de exemplu, terapia cariilor dentare.
Bruxismul diurn, respectiv conștient, care se manifestă mai degrabă prin strânsul excesiv al dinților, necesită în principal o abordare legată de stilul de viață, fiind asociat cu anumite tulburări cognitive. Medicul dentist recomandă de obicei și consultarea unui psiholog/ psihiatru, în funcție de caz.
Bruxismul nocturn se manifestă mai ales prin scrâșnitul dinților, iar, în acest caz, medicii recomandă, de obicei, purtarea unor gutiere în timpul somnului, pentru a opri contactul ocluzal. Dispozitivul are ca scop să împiedice maxilarul superior să atingă direct dinții de pe cel inferior și este considerat cea mai eficientă metodă de a preveni deteriorarea dinților. Însă gutiera nu este un tratament pentru bruxism.
Dacă va considera necesar, medicul stomatolog poate efectua o micro-șlefuire pe suprafața dinților anteriori, pentru a-i stabiliza.
Anumite tehnici de relaxare, de exemplu, exerciții de respirație, masajul și/ ori meditația, pot fi folosite în cazul bruxismului care este cauzat de stresul excesiv. Exercițiile de relaxare practicate înainte de culcare pot ajuta în mod eficient la diminuarea intensității acestui fenomen.
Limitarea consumului de substanțe psihoactive, de exemplu, cofeină și băuturi energizante, care stimulează excesiv sistemul nervos, poate să fie, de asemenea utilă în gestionarea bruxismului.
Pentru a-ți proteja dinții, respectă regulile unei igiene orale corecte, cu periajul dinților de minimum două ori pe zi și folosirea aței dentare măcar înainte de culcare. Evită alimentele care pot contribui la deteriorarea dinților, mai ales dulciurile și băuturile dulci și carbogazoase. Nu uita de hidratare, pentru a asigura o cantitate adecvată de salivă, necesară pentru eliminarea plăcii bacteriene.
Dacă ai oricare dintre simptomele de bruxism enumerate mai sus, stabilește-ți o programare la medicul dentist cât mai curând. Astfel vei putea preveni sau limita numeroasele complicații ale bruxismului.
Sursa foto: Freepik