Brain Mapping. Ce poate spune activitatea creierului despre felul în care funcționăm?

Putem măsura pulsul. Putem verifica tensiunea arterială. Analizele de sânge ne oferă valori pe care medicii le interpretează în contextul stării noastre de sănătate. Când vine vorba despre creier și despre modul în care funcționăm în viața de zi cu zi, lucrurile par mult mai greu de observat.

De ce o persoană reușește să se concentreze într-un birou aglomerat, iar alta este epuizată după o oră? De ce unii oameni adorm imediat, în timp ce alții simt că mintea începe să funcționeze la capacitate maximă exact când pun capul pe pernă? De ce aceeași situație poate produce reacții complet diferite de la o persoană la alta?

Răspunsurile nu se află într-un singur loc și nu există o analiză care să explice întreaga personalitate sau viață psihologică a unui om. Tehnologia oferă însă astăzi instrumente prin care activitatea cerebrală poate fi înregistrată și analizată.

Unul dintre conceptele despre care se vorbește tot mai mult este brain mapping-ul.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Destăinuirea emoționantă a lui Teo Trandafir: „Dacă îl chem acum, vine fără să întrebe de ce”. Cine este singurul bărbat din showbiz pe care se bazează oricând

Ce înseamnă, de fapt, „harta creierului'?

Denumirea poate suna spectaculos și poate crea imaginea unei hărți care dezvăluie instantaneu tot ce se întâmplă în mintea unei persoane. Realitatea este mai tehnică.

RECOMANDAREA NOASTRĂ:

Horoscop Urania: 5 zodii ajutate de Jupiter să adune bani și să rezolve probleme acute în luna iulie

În contextul EEG cantitativ, activitatea electrică înregistrată la nivelul scalpului este analizată computerizat. Pot fi examinate caracteristici ale frecvențelor semnalului, distribuția lor și alte relații între datele înregistrate, iar informația poate fi reprezentată inclusiv topografic. Literatura de neurofiziologie descrie aceste tipuri de reprezentări și analize drept tehnici asociate qEEG și EEG brain mapping.

Cu alte cuvinte, nu privim „gândurile' unei persoane pe un monitor. Nu vedem amintiri și nu putem citi mintea. Vedem date despre activitatea electrică înregistrată și le interpretăm în cadrul metodei utilizate. Această diferență este importantă, mai ales într-o perioadă în care expresii precum „scanarea creierului' sau „harta creierului' sunt ușor transformate în promisiuni exagerate.

O imagine are nevoie de context

Să presupunem că două persoane spun același lucru: „Nu mă pot concentra.' În spatele aceleiași propoziții pot exista experiențe foarte diferite. Una dintre persoane doarme patru sau cinci ore pe noapte. Cealaltă trece printr-o perioadă de anxietate intensă. O alta lucrează de luni întregi fără pauze reale. Pentru altcineva, dificultățile de atenție există de foarte mult timp și apar în mai multe contexte. Simptomul descris este similar. Contextul nu este.

De aceea, datele obținute prin metode de analiză cerebrală nu ar trebui tratate ca un verdict izolat. Ghidurile de neurofiziologie clinică subliniază tocmai nevoia ca metodele EEG cantitative să fie interpretate de profesioniști cu pregătire adecvată și utilizate în relație cu informațiile clinice relevante.

Brain mapping-ul poate adăuga informație unui proces de evaluare. Nu transformă însă un om într-un set de culori afișate pe un ecran.

De ce există interes pentru astfel de tehnologii?

Probabil pentru că, mult timp, am vorbit despre sănătatea psihică și despre funcționarea cognitivă aproape exclusiv prin ceea ce persoana poate descrie. Iar relatarea personală rămâne esențială. Cum te simți? Ce s-a schimbat? Când apare problema? Ce observă cei din jur? Cum îți afectează viața?

În același timp, dezvoltarea neuroștiințelor a crescut interesul pentru măsurarea unor procese fiziologice și pentru relația dintre activitatea cerebrală, cogniție și comportament.

La Living Psychology, clinica fondată de Aida Ivan, brain mapping-ul este prezentat ca parte a unei abordări în care informațiile despre activitatea cerebrală pot fi corelate cu evaluarea și cu obiectivele unui proces personalizat. Clinica lucrează și cu neurofeedback, psihoterapie și alte intervenții, abordarea declarată fiind una integrată.

Ideea de personalizare este, de fapt, una dintre cele mai interesante direcții în acest domeniu, pentru că aceeași etichetă generală poate ascunde moduri foarte diferite de funcționare.

Tehnologia nu înlocuiește întrebările bune

Este tentant să credem că, odată cu apariția unor instrumente din ce în ce mai performante, vom avea un test pentru orice. Faci o analiză, primești răspunsul și știi exact cine ești și ce trebuie schimbat.

Creierul este însă mult mai complex, iar cercetarea asupra EEG și qEEG continuă să evolueze. Chiar ghidurile profesionale delimitează atent situațiile în care anumite forme de qEEG au dovezi clinice mai solide de domeniile în care utilitatea rămâne controversată sau insuficient demonstrată.

Poate că tocmai aici se află modul sănătos de a privi brain mapping-ul: ca pe un instrument, nu ca pe un oracol. O hartă ne poate oferi informații. Interpretarea cere însă context, competență și capacitatea de a pune datele în legătură cu omul din fața noastră. Pentru că, indiferent cât de mult evoluează tehnologia, întrebarea nu este doar „ce arată creierul?'. La fel de important este să înțelegem ce trăiește persoana, ce dificultăți are și ce încearcă, de fapt, să schimbe în viața ei.