5 mituri despre aditivii alimentari

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Una din obsesiile care face carieră în ultimii ani e aceea a „mâncării naturale', „fără chimicale'. Atunci când ea se întâlnește cu problema aditivilor alimentari, ideile care se răspândesc în opinia publică încep să se îndepărteze foarte tare de realitate. Dacă sunt aprobați de Uniunea Europeană și folosiți în cantitățile recomandate, aditivii alimentari sunt o soluție științifică și sigură la nenumăratele probleme pe care le-ar putea crea hrana produsă în cantități atât de mari, în momentul de față, în lume. Pentru a limpezi problema, luăm în discuție mai jos un număr de cinci mituri despre aditivi.

1. „Aditivii sunt «chimicale», care îmbolnăvesc organismul. Ceea ce e «chimic» (produs de om) nu e sănătos'. Adevărul: există numeroși aditivi naturali, ca șofranul sau boiaua, care sunt folosiți pe scară largă. În același timp, nu toți aditivii naturali sunt siguri, ca de pildă alcanina, un colorant roșu-cafeniu obținut din plante din familia florii de Nu-mă-uita. Fiindcă unele studii au arătat că ar putea fi cancerigen, a fost interzis în Uniunea Europeană încă din 1984, în timp ce în Federația Rusă, de exemplu, a fost folosit până în 2008, printre altele la colorarea artificială a vinurilor ieftine, care căpătau un aspect „nobil'.

2. „E-urile sunt «rele».' Adevărul: De fapt, litera E indică mai degrabă contrariul, includerea în nomenclatorul de substanțe luate în considerare pe baza cercetărilor științifice riguroase, de Comitetul de Experți pentru Hrană din UE și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară. La aceeași concluzie ajungem și dacă ne uităm la numele comune ale „E-urilor': „spăimosul' E164 este în realitate șofranul, în timp ce boiaua este codificată prin E160, iar E300 este banala vitamină C. E162 este betanina, „roșul de sfeclă', colorant a cărui denumire indică și proveniența și așa mai departe.

3. „Aditivii dau cancer.' Adevărul: Cei aprobați sunt siguri pentru sănătatea populației dacă sunt folosiți în cantitățile și condițiile de utilizare aprobate. EFSA este cea care evaluează siguranţa aditivilor alimentari, inclusiv din punct de vedere al potențialului cancerigen.

4. „Mâncarea nu mai e «ca pe vremuri», e plină de otrăvuri.' Adevărul: E drept, nu mai mâncăm aceleași lucruri ca în Neolitic, și nici ca în alte epoci mai recente din istoria omenirii. O populație a lumii de peste opt miliarde de locuitori trebuie hrănită cu produse standardizate, bine conservate, sigure și prezente din abundență. Dacă foametea e încă o problemă pentru 45 de milioane de locuitori ai planetei, în zonele ca Europa, în care mâncarea este disponibilă în cantități mari, ne putem permite un control riguros al ingredientelor, în timp ce gustul, prospețimea și lipsa surselor de infecție pot fi garantate numai prin folosirea aditivilor.

5. „Uniunea Europeană ne-a adus o mulțime de chimicale și substanțe dăunătoare.' Adevărul: E foarte dificil de stabilit cu precizie ce tipuri și cantități de aditivi alimentari erau folosite în comunism, în România, dar, cu siguranță, în democrațiile de azi controlul acestor substanțe este mult mai strict, iar transparența deciziilor, mult mai mare. Cu alte cuvinte, consumatorul de azi conștientizează prezența „E-urilor' tocmai fiindcă legislația europeană obligă producătorii și distribuitorii să le menționeze pe etichetă, spre deosebire de alte sisteme politice, în care menționarea lor nu este obligatorie. Faptul că speranța de viață a României a crescut substanțial din 1990 arată și el că nimeni nu are intenția să ne îmbolnăvească cu „chimicale'. Pentru comparație, în 1900, speranța de viață era în România de 36,4 ani. În 2022, după pandemie, era de aproape 73 de ani, după ce pornise de la ceva mai puțin de 67 în 1990, depășise 75 de ani și scăzuse iar din cauza coronavirusului.

Recomandari
Mai multe din Advertorial