Tradiții și obiceiuri pentru seara de Ajun de Crăciun 2024! Ce trebuie să faci în această zi dacă vrei să îți meargă bine în noul an

24.12.2024, 10:07 .

Homepage / Timp Liber

Crăciunul este cea mai iubită și mai așteptată sărbătoare din an. Pregătirile pentru zilele de Crăciun încep uneori chiar de la începutul lunii decembrie, iar orașele sunt mai vesele pentru că sunt împodobite cu decorațiuni specifice.

Pe lângă toate pregătirile specifice, Crăciunul are o semnificație religioasă extrem de importantă și anume nașterea Mântuitorului Iisus Hristos. Ajunul Crăciunului este ziua de 24 decembrie, despre care se spun mai multe povești. Copiii îl așteaptă pe Moș Crăciun, dar câți dintre ei știu exact cine e Moș Ajun?

Astfel despre Moș Ajun se spune că ar fi fost frate geamăn cu moș Crăciun, deoarece seamănă între ei ca două picături de apă, conform traditii-superstitii.ro. De asemenea, se știe despre moș Ajun că ar fi fost ultimul dintre apostoli, mai exact cel care a poruncit să se dea flăcăilor colaci, să se umble cu colindatul și să li se dăruiască florinți de la părinți.

Potrivit tradiției românești, Maica Domnului a cerut ajutor lui moș Ajun înainte de a naște. Considerându-se prea sărac, acesta a trimis-o către fratele său mai înstărit, Moș Crăciun. Astfel, Fecioara Maria a născut în staulul al cărui stăpân era Moș Crăciun. Iar de aici a pornit tradiția legată de Moș Crăciun.

Încă din cele mai vechi timpuri, se spune că în noaptea de Ajun nu este bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor, deoarece în această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos care s-a născut în iesele și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor.

În Ajunul Crăciunului cerurile se deschid, însă această minune poate fi văzută doar de oamenii credincioși și buni la suflet. O altă superstiție spune că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă. De asemenea, tot în această zi, în anumite regiuni ale țării preotul și cântăreții bisericești se plimbă prin sat cu icoana nașterii lui Iisus Hristos. De asemenea, cei mici se duc la colindat pentru a primi de la oameni merinde specifice de iarnă, cum ar fi cozonaci, nuci, portocale, covrigi și alte fructe de sezon.

În anumite regiuni ale țării, în ziua de Ajun sunt tăiaţi porcii, şi nu în timpul postului, pentru ca nu cumva să se spurce vreun vas sau vreun blid cu carne de porc şi astfel să se spurce cu de frupt şi cei din casă, conform revista-satul.ro. Este foarte important de menționat și faptul că la tăiere, oamenii miloși nu trebuie să stea în preajmă pentru că se crede că porcul moare cu greutate, iar carnea unui asemenea porc nu va fi bună.

Alte obiceiuri și tradiții pentru ziua de Ajun al Crăciunului

Dacă vrei să ai noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun.
În ziua de Ajun când gospodinele ies prima dată în curte trebuie să adune câteva surcele, pe care după aceea să le împrăștie prin casă, aceste surcele se numesc pui'.
Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meragă bine și să nu le piardă la roit.
Gospodinele trebuie să pregătească pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate, pentru a le avea și în anul următor și pentru ca acesta să fiu unul bogat.
Pe masă se pune puțină otavă (iarbă care crește în același an, după ce câmpul a fost cosit sau pășunat), în ziua de Ajun. După sărbători, această otavă se dă vacilor să o mănânce, astfel le va merge bine și se vor înmulți.
De asemenea, în această zi sfântă copiii trebuie dintr-un dovleac pentru a fi sănătoși tot anul care vine.
Fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul. Acest obicei se urmează în anumite zone ale țării. De asemenea, în alte regiuni ale țării, fetele, pentru a-și vedea ursitul, lasă afară peste noapte puțin din toate felurile de mâncare negustate, astfel ursitul va veni și va gusta, iar acestea vor putea să-l vadă.
La țară, în ziua de Ajun se coace cozonacul.
În această zi se pun pe masă două pâini, sare, peşte, grâu şi un pahar cu apă, şi se crede că noaptea vin membri de familie morţi şi mănâncă din acele bucate.
O altă tradiție străveche spune că în Ajunul Crăciunului nu se pune rachiul pe masă, nici nu se bea, pentru că este inventat de diavol. Acesta își bate joc de persoana care bea rachiul, zicând că are întâietate înaintea tuturor bucatelor.

Sărbătoarea magică a Crăciunului are a o mulțime de tradiții și obiceiuri, care sunt diferite în funcție de regiunile țării și de cutumele locale. Multe dintre acestea, s-au păstrat și în zilele noastre, atât în mediu rural, cât și în cel urban. În ziua de Crăciun oamenii merg și la biserică pentru a se ruga, dar și la cimitir pentru a le da de pomană celor dragi care nu mai sunt printre noi.

Obiceiul împodobirii bradului

Inițial, în cultura poporului nostru, bradul deținea funcții funerare. El era fie substitul miresei sau mirelui, dacă în familie exista moartea unui tânăr necăsătorit, fie dubletul vegetal al defunctului. Obiceiul împodobirii bradului este destul de recent în România. Brazii simbolizează Sfânta Treime. Podoabele semnifică bogăția și cunoașterea, exact ca pomul sacru din Grădina Edenului, potrivit libertatea.ro.

Semnificația culorilor Crăciunului

Atât culoarea straielor Moșului, cât și a bradului împodobit și luminițelor de Crăciun, toate aceste culori au o semnificație aparte.

Roșul reprezintă sânge, foc și ne amintește de sacrificiul Mântuitorului;

Verde reprezintă viață, regenerare. Este verdele naturii, al bradului și este culoarea tinereții, simbol al eternității;

Auriul, culoarea luminițelor de Crăciun și a decorațiunilor din brad, amintește de steaua ce le-a fost călăuză celor trei magi, în drumul lor spre Iisus;

Argintiul ne duce către lumea de basm a sărbătorilor de iarnă, veșmântul strălucitor de gheață pe care îl poartă pământul de Crăciun;

Albul este simbolul purității și ne îndeamnă către simplitate, bunătate și împăcare cu sine și cu cei din jur.

Lucruri mai puțin cunoscute despre sărbătoarea de Crăciun

Mai mult de un mileniu, creștinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie) în imediată apropiere a solstițiului de iarnă: la Roma – până în secolul al XIII-lea, în Franța – până în anul 1564, în Rusia – până în vremea țarului Petru cel Mare, în țările Române – până la sfârșitul secolului al XIX-lea. – La români, în unele sate bănățene și transilvănene, ziua de 1 ianuarie se numește Crăciunul Mic, nu Anul Nou.

Crăciunul este singurul cuvânt în limba română care desemnează Nașterea Domnului. În satele de pe Valea Mureșului, Crăciunul este încă legat de anumite credințe populare care se păstrează și în prezent, iar obiceiul de a oferi daruri își are originile într-o legendă pe care numai bătrânii o mai cunosc.

În satul ardelenesc Harpia oamenii cred că dacă primul care intră în casă de Crăciun e un bărbat, este un semn de bunăstare și sănătate pentru anul următor. Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii țîn masă întinsă toată noaptea.

În unele sate se mai păstrează un obicei: cel mai în vârstă membru al familiei trebuie să arunce în față colindătorilor boabe de grâu și de porumb. Bătrânii spun că dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi date găinilor, acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, că vor avea o recolta foarte bună în anul următor dacă vor amestecă sămânța pe care o vor pune în brazdă cu boabele folosite in ajunul Crăciunului la primirea colindătorilor.

Crăciun fericit!

Foto: shutterstock.com

Citește și:

Cum să faci acasă cel mai delicios Panettone pentru masa de Crăciun

Cadouri handmade pentru Crăciun: Marmeladă acrişoară de portocale

Cum să faci un cozonac delicios fără frământare pentru Crăciun. Iată o rețetă simplă și rapidă

Află mai multe traditii de Craciun și cine este Mos Craciun

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro