Tensiunea arterială – ce anunță, de fapt, „minima”?

Vorbim atât de des despre tensiunea arterială, despre valorile ei, despre „maxima' și „minima'. Deși „maxima' este mereu în centrul atenției, la fel de importantă este și „minima'. Dar ce anunță, de fapt, „minima', atunci când este prea mică sau prea mare?

Când mergem la medic să ne măsoare tensiunea arterială (sau poate ne-o măsurăm chiar noi, acasă), rezultatul este compus din două cifre. De regulă, prima cifră ne interesează.

Aceasta, sub numele ei popular, „maxima', ne indică presiunea exercitată asupra pereților arteriali, când inima se contractă (în sistolă), de aici și numele de presiunea sistolică. Valoarea normală a acesteia este între 100 și 130 mm coloană de mercur (Hg).

„Minima' este presiunea diastolică. Adică, presiunea exercitată asupra pereților arteriali când inima se relaxează între două contracții (în diastolă). Valorile normale, spun ultimele recomandări, sunt sub 85 mmHg.

Tensiunea arterială diastolică

Faptul că tensiunea arterială diastolică este mai mare decât valoarea normală nu are manifestări evidente. De regulă, se descoperă la măsurarea tensiunii. Din acel moment, este bine să ții legătura cu medicul de familie pentru a-ți recomanda analize care să clarifice posibile afecțiuni cardiace, tulburări endocrine sau renale. În plus, valoarea acesteia poate fi modificată și de un stil de viață nesănătos sau de o perioadă foarte stresantă.

De asemenea, o tensiune arterială diastolică mare poate provoca dureri de cap, amețeli, palpitații, insomnii, urinări dese și tulburări de memorie.

Când este prea mică, tensiunea arterială diastolică poate provoca o stare de iritabilitate, membre reci, insomnii și, de asemenea, tulburări de echilibru.

Tocmai de aceea, consultul de specialitate, alături de analizele uzuale la zi sunt esențiale.

Cifre controversate

Conform noilor ghiduri de sănătate, din 2017, pragul hipertensiunii arteriale este de 130/80 mmHG, față de 140/90 mmHG. Însă un studiu recent realizat în SUA și prezentat și pe site-ul www.raportuldegarda.ro,  arată că modificarea a dus, cel puțin în Statele Unite, la o creștere semnificativă a cazurilor de hipertensiune diastolică.

„Scăderea tensiunii arteriale diastolice de la 90 la 80 mmHg s-a bazat pe opinia experților. Nu există suficiente dovezi pentru această recomandare. Datele noastre arată că nu există un pericol semnificativ dacă tensiunea arterială diastolică este mai mare de 80 mmHg și nu cred că este indicat să folosim acest parametru pentru definirea hipertensiunii și a țintelor terapeutice' au spus reprezentanții studiului.

Autorii studiului publicat în JAMA arată că, dintre cei diagnosticați cu hipertensiune diastolică, un procent extrem de redus a avut, într-adevăr, nevoie de tratament antihipertensiv.

Citește și: Ce înseamnă, din punct de vedere medical, că ai sânii denși?

Foto: Shutterstock

 

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Publicitate
substantial.ro
Libertatea
CSID
Descopera.ro
Life.ro
Retete
Baby
Doctorul Zilei
VIVA!
ELLE
Diva Hair
Sfatul parintilor
TV Mania
Shtiu.ro
Mai multe din Sanatate