Produsele bio se mai numesc organice si sunt obtinute conform unor standarde stricte, unanim acceptate in toata lumea. Cele vegetale provin din culturi nepoluate, fara pesticide sau ingrasaminte chimice, din plante nemodificate genetic.
Animalelor nu li se administreaza hormoni de crestere sau antibiotice, iar la prepararea produsului final nu se folosesc radiatii ionizante, conservanti sau alti aditivi alimentari.
Pare simplu, dar de fapt e foarte complicat… Agricultura si zootehnia realizate exclusiv pe cale naturala in urma cu cateva sute de ani par astazi un vis irealizabil.
Civilizatia secolului XXI a adus modificari cantitative si calitative importante in modul nostru de viata si mai ales de hranire. Din pacate, mai mult nu a insemnat mai bun…
Dupa entuziasmul starnit de obtinerea primelor rase de animale modificate genetic, care dadeau mai mult lapte sau carne, si a vegetalelor aratoase, dar fara gust, lumea si-a dat seama ca legumele din gradina bunicilor, ciupercile de padure si laptele vacilor care pasc pe pasuni sunt, de fapt, cele bune. Bune la gust, bogate in substante nutritive si lipsite de toxicitate.
Atentie insa: bio nu inseamna si dietetic! Zaharul din sfecla cultivata biologic este la fel de daunator sanatatii ca orice alt zahar rafinat, la fel si untul in exces sau slanina, oricat de sanatos ar fi crescut animalul din care provin acestea.
Vandute initial in curtile micilor producatori sau in piete locale, produsele bio se gasesc astazi si in supermarket. In SUA, vanzarile de alimente organice au crescut cu 17-20% pe an, fata de cele 2-3 procente inregistrate anual la cres-terea consumului de alimente conventionale.
Revolutia ecologica se extinde si in Europa, cantitatea produselor obtinute fara pesticide dublandu-se in ultimul deceniu. In Italia, statul a hotarat ca pranzurile vandute copiilor in scoli sa fie compuse din produse exclusiv organice.
In Marea Britanie (lider in agricultura ecologica) recent au fost alocate culturilor bio peste 680.000 de hectare, lucru care o situeaza inaintea Frantei, cu o suprafata de doua ori mai mare. Austria si-a propus ca 10% din mancarea organica sa fie produsa intern.
In Germania toata mancarea destinata bebelusilor este exclusiv bio, iar Münchenul utilizeaza produse organice la peste 30% din productia de paine. Desi alimentele bio sunt cu 40% mai scumpe decat celelalte, consumul lor e in crestere si in Romania. Cota lor de piata este estimata la cca 2% in urmatorii 5 ani, Romania inregistrand cresteri mai rapide in acest sector decat celelalte tari europene.
Produsele bio cultivate la noi sunt mai ales cerealele, plantele oleaginoase, fructele de padure, legumele si fructele, iar din 2006, avem si paine, ulei de floarea-soarelui, suc de mere si ceaiuri medicinale din culturi bio. In 2005, suprafata totala cultivata ecologic a crescut de 6 ori fata de cea din 2005.
Mare parte din produsele bio romanesti se regasesc pe pietele externe. Nucile, ciupercile si cerealele reprezinta peste 50% din exporturile ecologice. Fructele si legumele, laptele si produsele lactate sunt la fel de bine cotate pe piata europeana bio, iar Italia, Germania, Elvetia si Olanda sunt principalele lor destinatii. 75% din mierea de albine ecologica este rezervata exportului.
In importurile de produse ecologice (in cantitati foarte mici, de altfel) intra cafeaua si ciocolata, zaharul brun din trestie (Brazilia), biscuitii si napolitanele din Olanda, Italia si Germania sau painea ecologica din Polonia.
Produsele de panificatie organice au fost si printre primele cu mare cautare pe pietele externe.
Un exemplu este "Le pain quotidien", un lant francez de bistrouri de mare succes, care, pornind de la ideea painii "perfecte" (in 1990), a deschis in urmatorii 3 ani 16 brutarii in Europa. In 1997 a cucerit America (prima brutarie la New York) si pana astazi a mai adaugat 10 tari la portofoliul de vanzari.
Dupa 18 luni de controverse, Uniunea Europeana a cazut de acord asupra noului sistem de etichetare a produselor bio. Acesta va fi introdus din 2009 si va fi insotit de un set nou de reglementari in domeniul obtinerii culturilor ecologice.
Pentru a fi etichetate astfel, produsele trebuie sa contina ingrediente organice in proportie de cel putin 95%.
Etichetele vor cuprinde si un logo special al UE, plus specificarea originii produselor si a tipului de ingrediente organice care intra in componenta acestora. Ele vor fi insotite de logo-uri nationale sau private, in functie de reglementarile fiecarui stat membru.
Produsele agroalimentare ecologice obtinute in Romania sau importate trebuie sa aiba inscriptionata pe eticheta sigla "ae" (agricultura ecologica) si, evident, termenul de valabilitate. Acesta este mai mic in cazul produselor bio, care nu contin aditivi (conservanti) de sinteza.
John Mackey este un fel de Bill Gates al mancarii organice. Si-a inceput afacerea in 1978, cu un magazin alimentar (Safer Way) deschis intr-un garaj din Austin (Texas), iar astazi este fondatorul imperiului alimentar Whole Foods, cu peste 150 de magazine in SUA, Canada si Marea Britanie.
Ovo-lacto-vegetarian de-o viata, Mackey a renuntat in ultimii doi ani si la produsele lactate, bazandu-si meniul pe vegetale si… ouale propriilor gaini, in numar de 30, crescute ecologic, fireste, (si tratate foarte bine de la nastere si pana la moartea… intotdeauna din cauze naturale) in curtea unei proprietati din Austin.
Fermele organice inseamna respect fata de acest echilibru si fata de caracterul local al fiecarui produs. Indiferent ca e vorba despre fructe de sezon, cafea importata sau branza de burduf, mancarea organica pastreaza savoarea locurilor si marca celor care o produc.
In gradina cu plante medicinale poti vedea noua spirala a acestor plante, iar pe terasa fermei poti gusta din sucuri si vinuri ecologice sau produse din recolta proprie. In magazinul de prezentare al fermei vei gasi produsele ei: tomate, marmelade, ceaiuri medicinale si condimente. Ferma Ecologica Topa – www.fcenet.com.
Organizatorii ne promit carnati de porc afumati la foc de lemne si dulceata de catina in combinatie cu suc de mere, doua dintre produsele locale originale. Proiectul cuprinde si deschiderea unui magazin in cadrul Muzeului Taran Roman din Bucuresti. Asadar, faceti o vizita la MTR in lunile noiembrie-decembrie sau intrati pe www.fundatia-adept.org, pentru mai multe informatii.
Text: Mihaela Doina Radulescu
Vezi si Ce seminte ne mentin organismul sanatos