Procrastinarea este un cuvânt pe care îl auzim atât de des în ultima perioadă! Procrastinarea descrie obiceiul de a lăsa pe mai târziu, de regulă, pe ultima sută de metri, taskuri importante. Nu pune semnul egal între procrastinare și lene. În cazul primeia, nu vei sta niciodată degeaba. Îți vei ocupa timpul cu alte sarcini, necesare și ele, dar nu chiar în acel moment.
Atunci când procrastinezi, nu lași lucrurile pur și simplu în stand-by. Dacă trebuie să te apuci de un proiect important, dar nu ai tragere de inimă, vei începe să faci curățenie în toată casa, să ordonezi facturile, să speli etc. Astfel, îți oferi astfel o așa-zisă explicație/justificare a faptului că timpul alocat respectivului proiect devine tot mai puțin.
Procrastinarea a revenit în centrul atenției odată cu schimbarea dinamicii profesionale. În cazul multor persoane, lucratul de acasă a șters granița acasă-job. Astfel, în lipsa unui program bine organizat sau a unor deadline-uri strânse, sursele de distragere au devenit mult mai tentante: privitul la TV, shoppingul online, sarcinile domestice etc.
Însă nu sursele distragerii sunt vinovate de apariția procrastinării, ci incapacitatea de a te mobiliza pentru ceea ce ai de făcut. Astfel, se irosește timp de calitate dedicat proiectului respectiv și se ajunge într-un punct în care, în grabă, lucrurile/sarcinile de serviciu ajung să fie realizate superficial.
Procrastinarea poate fi o cauză firească a organizării deficitare. În același timp, însă, ar putea fi legată și de alte tulburări precum depresia, ADHD-ul sau tulburarea obsesiv-compulsivă. Tocmai de aceea, atunci când simți că această incapacitate de a te mobiliza să duci la bun sfârșit sarcinile în timp util îți afectează tot mai mult viața personală și profesională, e timpul să creezi un „plan de atac' sau să te adresezi unui specialist.
Citește și: Ce cauzează clipitul excesiv?
Foto: 123rf.com