Pe 16 august îi pomenim pe Sfinţii Martiri Brâncoveni! Este sărbătoare cu cruce neagră în calendar

Puțini credincioși știu că pe data 16 august, în fiecare an, îi prăznuim pe Sfinții Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu fiii săi, Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache. Această zi este marcată cu cruce neagră în Calendarul Creștin Ortodox și este o sărbătoare destul de importantă.

Cine au fost Sfinții Martiri Brâncoveni?

Domnia lui Constantin Brâncoveanu a început sub semnul apariţiei Bibliei în limba română, numită „de la Bucureşti”, în anul 1688. El și-a asumat rolul de protector al tiparului şi şcolilor din Muntenia, dar şi din Transilvania, potrivit crestinortodox.ro. Constantin Brâncoveanu a dat Bucureştiului o nouă Academie Domnească și a transformat şcoala de la Sfântul Sava în „colegiu public pentru pământeni şi străini”, cu o programă asemănătoare instituţiilor de grad superior.

Constantin Brâncoveanu l-a adus de la Istanbul pe Andrei, viitorul mitropolit Antim Ivireanul. Sub îndrumarea lui s-au tipărit numeroase cărţi în limbile română, greacă, slavonă, georgiana şi chiar arabă. Brâncoveanu a ctitorit mai multe biserici şi mănăstiri, între care: bisericile de la Potlogi şi Mogoşoaia, Mănăstirile Hurezi şi Brâncoveni, Biserica „Sf. Gheorghe Nou” din Bucureşti, unde odihnesc sfintele sale moaşte.

A avut însă un sfârșit tragic. Pentru că a refuzat să se lepede de la credinţă creştină, pe data 15 august 1714, chiar în ziua când împlinea 60 de ani, domnitorul român a fost decapitat. Aceeaşi pedeapsa au suferit-o şi cei patru fii ai săi, împreună cu sfetnicul Ianache.

„De legea creştină nu mă las, căci în ea m-am născut şi am trăit, şi în ea vreau să mor!”, a spus atunci Constantin Brâncoveanu.

Domnitorul român și fii săi au fost aduşi în faţă sultanului Ahmed numai în cămăşi, istoviţi de suferinţe şi dureri, legaţi cu lanţuri, cu capetele descoperite şi desculţi. La cererea sultanului de a renunţă la creştinism, Brâncoveanu a răspuns fără reţineri: „De legea creştină nu mă las, căci în ea m-am născut şi am trăit, şi în ea vreau să mor!”, iar către fiii lui a rostit: „Fiilor, fiţi bărbaţi! Am pierdut tot ce aveam pe asta lume. Nu ne-au mai rămas decât sufletele. Să nu le pierdem şi pe ele, ci să le ducem curate înaintea fetei Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Să spălăm păcatele noastre cu sângele nostru!”.

În urmă acestor cuvinte, sultanul a poruncit să fie tăiate capetele copiilor domnitorului. Primul cap retezat a fost al lui Constantin, fiul cel mare. Au urmat capetele lui Ştefan şi Radu. Când a sosit rândul lui Matei, băiatul cel mai mic, acesta a început să plângă. Tatăl lui i-a poruncit să se asemene fraţilor săi. Copilul s-a îndreptat spre jertfă fără reţineri. Au urmat Ianache Văcărescu, bunul sfetnic al Brâncoveanului şi apoi domnitorul, care a bătut o cruce mare şi a spus: „Doamne, fie voia Ta!”.

Trupurile lor au fost pescuite din Bosfor și redescoperite după două secole!

Trupurile lor au fost aruncate în Bosfor. Au fost scoase de câţiva creştini şi îngropate în mare taină într-o mănăstire din Halki, chiar lângă Ţarigrad, potrivit sursei citate. În vara anului 1720, Doamna Maria (Marica) a adus pe ascuns rămăşiţele domnitorului şi le-a îngropat în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti. A aşezat peste mormânt o piatră împodobită doar cu pajura ţării, fără nici o pisanie, iar deasupra a pus o candelă de argint. Pornind între altele, şi de la inscripţia de pe această candelă (din 12 iunie 1720), Virgil Drăghiceanu a făcut în 1914 senzaţională descoperire a mormântului voievodal („cea mai mare răsplată pentru modestă mea activitate de o viaţă”, îi scria el savantului Dimitrie Onciul). În jurul autenticităţii şi paternităţii descoperirii s-au iscat pe atunci multe polemici şi chiar procese, în care de partea lui Virgil Drăghiceanu a fost încă de la început, printre mulţi alţii, şi marele Nicolae Iorga.

Pe 15 august 1992, Constantin Brâncoveanu cu fiii săi şi cu sfetnicul Ianache au fost declaraţi sfinţi de către Biserica Ortodoxă Română. De atunci, ei sunt sărbătoriţi pe 16 august pentru a nu coincide cu sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului.

Tot în această zi se face pomenirea Sfântului Iosif de la Văratec.

Foto: doxologia.ro

Mihaela Tudor

Citește și:

Tradiţii şi obiceiuri de Sfânta Maria Mare. Ce trebuie să faci în ziua Adormirii Maicii Domnului ca să ai parte de o toamnă bogată

Pe 11 august îl pomenim pe Sfântul Nifon! El îi ajută pe credincioși la nevoie

Mesaje și felicitări de Sfânta Maria. Urări frumoase de trimis prin SMS

Pe 7 august o prăznuim pe Sfânta Teodora de la Sihla! Multe românce poartă numele ei

Loading...
Recomandari
Libertatea
Doctorul Zilei
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Spiritualitate