Ora de vară începe duminică, 26 martie 2023. Sâmbătă seara, ceasurile noastre trebuie să „înainteze' cu o oră. Ora de vară 2023 este practica de a muta ceasurile înainte cu o oră de la ora standard în lunile de vară și de a le schimba din nou în toamnă. Ideea generală este că acest lucru ne permite tuturor să folosim mai bine lumina naturală. Mai mult decât atât, reprezintă un avantaj pentru cei care lucrează în domeniul agricol.
La 20 martie are loc echinocțiul de primăvară, iar la doar o săptămână după acest eveniment, când ziua a fost egală cu noaptea, se face trecerea de la ora de iarnă la cea de vară. În România, în noaptea de 25 spre 26 martie, ora 03:00 va deveni 04:00, astfel că duminică va fi cea mai scurtă zi, având doar 23 de ore.
În anul 2018, reprezentanții din Ministerul Sănătății au cerut să se renunțe la schimbarea orei de vară. De asemenea, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei în Europa începând din 2020, însă din cauza pandemiei de Covid-19 demersul a fost amânat.
Deşi este vorba doar despre o diferenţă de o oră şi ar putea părea o schimbare minoră, specialiștii din sănătate au atras atenția de multe ori asupra unor probleme reale care pot fi cauzate de schimbarea orei.
Odată cu trecerea la ora de vară, medicii au raportat o creștere a pacienților cu atac de cord de 24%. Acest fapt este cauzat, potrivit experților citați de CNN, de pierderea a aproximativ 40 de minute de somn în fiecare noapte, până se acomodează organismul la noul fus orar. Se asemenea, la fel de afectat este și creierul. Privat, brusc, de un segment de timp în care se odihnea, acesta este supus fenomenului de „micro-somn' ce poate avea chiar consecințe fatale dacă este un stil de viață adoptat pe termen lung.
Așadar, trecerea la ora de vară are, de cele mai multe ori, repercusiuni asupra psihicului și sănătății populației, care are nevoie de o anumită perioadă de acomodare. Sunt persoane care se confruntă cu stări de stres, anxietate sau chiar depresii din cauza acestei schimbări, deoarece nu se pot adapta atât de repede la noua oră. Schimbarea poate veni la pachet cu stări de nervozitate și oboseală. Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și, odată cu el, pot surveni și dereglări hormonale mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.
Atitudinile s-au schimbat după izbucnirea Primului Război Mondial. Guvernul și cetățenii au recunoscut necesitatea conservării cărbunelui folosit pentru încălzirea caselor. Germanii au fost primii care au adoptat oficial sistemul de extindere a luminii în 1915, ca măsură de economisire a combustibilului în timpul Primului Război Mondial.
Aceasta a condus la introducerea în 1916 a orei de vară britanice: În perioada 21 mai – 1 octombrie, ceasurile din Marea Britanie au fost puse o oră înainte.
Statele Unite au urmat în 1918, când Congresul a adoptat Standard Time Act, care stabilea fusurile orare. Cu toate acestea, aceasta a fost în mijlocul unei mari opoziții publice.
Un comitet al Congresului guvernului SUA a fost format pentru a investiga beneficiile orei de vară. Mulți americani au văzut practica ca pe o încercare absurdă de a-i face pe cei care au dormit târziu să se trezească devreme. Alții au crezut că este nefiresc să urmezi „ora ceasului' în loc de „ora Soarelui'.
Foto: 123RF