Omega-3, miracolul din adancul marii

Omega-3, miracolul din adancul marii

Omega 3Cercetarile clinice ale oamenilor de stiinta, in special cele din ultimii ani, au scos in evidenta un fapt incontestabil: acizii grasi Omega-3, supranumiti si „grasimile sanatoase“, pot preveni si trata o serie de probleme medicale.

In general, insa, aproape toata lumea asociaza grasimile din alimentatie cu obezitatea, bolile cardiovasculare si multe alte afectiuni care de care mai grave. In realitate, nu toate grasimile au efecte nocive asupra sanatatii.

Exista mai multe tipuri de grasimi: cele saturate, din aceasta categorie facand parte grasimile animale (untura, unt, smantana), cele de origine vegetala, care sunt mononesaturate (uleiul de masline), si gra­si­mi­le „combinate“ polinesaturate (uleiul de floarea-soarelui si cel de peste), categorie din care fac parte si acizii grasi Omega-3 si Omega-6.

Nutritionistii au constatat ca, fata de epoca stramosilor nostri, cand doua tipuri de acizi grasi (la fel de im­por­tanti pentru sanatate) erau con­su­mati in mod egal, in organismul omului modern nivelul de Omega-3 a ajuns sa fie de peste 20 de ori mai mic. Cauza? Consumul excesiv de carne si uleiuri vegetale. Efectul? Favorizarea „exploziei“ unei serii intregi de boli specifice civilizatiei noastre: afectiunile cardiace, bolile autoimune, alergiile, astmul sau afectiunile cerebrale severe, printre care una dintre cele cu mare recrudescenta in secolul nostru – depresia.

Efectul „eschimo“
Studiile de sanatate publica au demonstrat ca, in vreme ce tarile dezvoltate se confrunta cu o rata extrem de ridicata de decese provocate de bolile cardiovasculare, printre echimosi, care consuma exclusiv hrana de provenienta marina, bolile de inima sunt aproape necunoscute. Acest fapt, cunoscut de presa medicala drept efectul „eschimo“ a starnit numeroase discutii.

Atata timp cat lipidele aflate in componenta unei alimentatii normale erau aproximativ in aceeasi cantitate, concluzia a fost una singura: sursa efectului protector este uleiul de peste, cel ce contine grupa de acizi grasi Omega-3, care, de fapt, sunt acizi indispensabili pentru functionarea normala a organismului. Doar ca acestia nu pot fi sintetizati in corp si de aceea singura cale de a-i aduce in organism este consumul alimentar.

Sursele alimentare naturale de acizi grasi Omega-3 inalt polinesaturati sunt multiple si la indemana: somonul, codul, tonul, pastravul-curcubeu, macroul si sardinele, semintele de in, nucile, conopida, broccoli, varza, spanacul, soia etc.

Dintre pesti, concentratia cea mai mare in acizi grasi nesaturati Omega-3 o au somonul si heringul, iar un gram de ulei de peste este echivalent cu o portie de circa 100 grame de somon.

Cum functioneaza Omega-3?
Printre acizii grasi nesaturati exista o categorie speciala de grasimi cu lanturi lungi de atomi de carbon, care au un rol esential in sinteza prostaglandinelor.

Acestea sunt substante ce regleaza extrem de multe procese biochimice din organism si sunt raspunzatoare de functionarea aparatului cardiovascular, de reducerea nivelului colesterolului si trigliceridelor, cresterea imunitatii, prevenirea aparitiei aterosclerozei, hipertensiunii arteriale si infarctului miocardic.

Mecanismul de functionare al acestora se bazeaza in principal pe rolul lor puternic antiinflamator si pe cel de reducere a vascozitatii sangvine, ceea ce imbunatateste circulatia si creste foarte mult aportul de oxigen catre tesuturi.

In plus, nu trebuie omise multiplele beneficii constatate chiar la nivel celular, acolo unde se manifesta rolul protector pe care il joaca Omega-3 in membrana celulelor care, asa cum se stie, este alcatuita din acizi grasi. Continutul de acizi grasi Omega-3 din membrana protejeaza celulele impotriva atacului radicalilor liberi si scade semnificativ riscul aparitiei de celule maligne.
 

omega 31-4 GRAME
Doza zilnica preventiva. Doza zilnica de acizi grasi Omega-3 recomandata de specialisti ca „doza de protectie“ variaza, desigur, in functie de varsta si de starea generala de sanatate, insa se incadreaza intre unul si patru grame.

Medicii si nutritionistii nu au stabilit o limita superioara exacta a aportului cantitativ de Omega-3 peste care acesta sa devina toxic, dar atrag atentia ca suplimentarea medicamentoasa cu acizi grasi, peste cantitatile existente in alimentatia zilnica, se face doar in anumite cazuri si numai la indicatia medicului.

Oricum, recomandarea specialistilor americani de la Food Standards Agency este clara: saptamanal, cel putin doua portii de peste, dintre care macar una sa fie dintr-un peste gras.

Laboratorul de sanatate
O serie de studii medicale complexe, desfasurate la nivel international si publicate in ultimiii ani in „New England Journal of Medicine“, au avut rolul nu doar de a reconfirma beneficiile aportului de Omega-3 in organism, dar au adus in atentie si o serie intreaga de alte maladii unde acesti acizi grasi joaca un rol protector, iar consumul lor atenueaza manifestarile si chiar amelioreaza afectiunile respective. Astfel s-a constatat ca:

  •  Fumatorii care consuma alimente bogate in Omega-3 se imbolnavesc mult mai rar de bronsita (cu 33% mai putin) si de emfizem pulmonar (cu 66% mai putin). Aceasta datorita uleiului de peste care reduce inflamatia si contracareaza efectele nocive ale fumului de tigara.
  •  Acizii Omega-3 pot preveni cancerul la san precum si pe cel de colon.
  •  Consumul de Omega-3 scade nivelul lipidelor din sange si normalizeaza toleranta la glucoza a bolnavilor de diabet, scazand semnificativ riscul aparitiei bolilor cardiovasculare la acestia.
  •  Dupa doua-trei luni de tratament cu acizi grasi nesaturati s-a inregistrat ameliorarea clara a durerilor cauzate de afectiunile reumatismale, ca rezultat al cresterii sintezei de prostaglandine (substante cu un efect puternic antiinflamator) si chiar a manifestarilor psoriazisului.
  •  Acizii grasi Omega-3 se recomanda si in unele boli ale sistemului nervos, cum este scleroza in placi. De asemenea, stimuleaza sistemul imunitar, crescand rezistenta la infectii si protejeaza foarte bine tenul.
  •  Suplimentarea aportului de Omega-3 in organism s-a dovedit benefica in terapia bolilor depresive, a depresiilor postpartum, dar si a tentativelor de sinucidere. Astfel, specialistii japonezi au descoperit ca o cantitate scazuta de acizi grasi prezenta in sangele unui pacient cu tulburari psihice creste proportional probabilitatea ca acesta sa aiba tendinte de suicid. In plus, se pare ca absenta acidului Omega-3 este factorul responsabil de declansarea sindromului maniaco-depresiv.
  •  12 saptamani de administrare zilnica a 1 gram de EPA (un anumit tip de acizi Omega-3) a condus la succese remarcabile nu doar in cazul bolnavilor de schizofrenie, ci si in cazul suferinzilor de scleroza multipla, a celor cu sindrom de hiperactivitate, cu alergii, astm, boli autoimune sau prostata.
  •  Copiii cu tulburari si intarziere de dezvoltare, care au luat suplimente de Omega-3, si-au imbunatatit clar activitatile de citire, ortografie si comportament, in decurs de numai trei luni. De asemenea, s-au depistat efecte promitatoare asupra invatarii si concentrarii la copiii cu boli ca ADHD, autism si dislexie.
  •  Omega-3 din peste reduce probabilitatea formarii cheagurilor sangvine care conduc la atacuri de cord si congestie cerebrala si imbunatateste serios metabolismul glucozei si al insulinei, cele ce favorizeaza slabirea.

Peste pentru cardiaci
Studii complexe efectuate pe mai mult de 11.000 de persoane suferinde de afectiuni cardiace au demonstrat ca un gram de ulei de peste sau 100 grame de somon, consumat zilnic, reduce cu 45% riscul de moarte subita prin infarct.

Omega-3 „special-kids“
Datorita contributiei lor la alimentatia copiilor, acizii grasi nesaturati au inceput sa fie adaugati in alimente precum iaurtul, laptele, untul sau unele tipuri de paste fainoase, dar cea mai buna sursa de Omega-3 este pestele gras: somonul, heringul, sardelele si macroul.

De asemenea, tonul proaspat are un continut ridicat de uleiuri Omega-3, dar din tonul conservat este posibil ca acestea sa fi fost indepartate in timpul procesarii.

Copiii mai pot primi Omega-3 din alimente cu adaosuri si suplimente, direct din sursele vegetale, cum ar fi uleiul de rapita, sau din alte alimente, cum sunt legumele cu frunze verzi, soia si nucile, dar aceste forme de acizi grasi nu sunt absorbite de organism cu aceeasi usurinta cum este uleiul de peste cu Omega-3.

Simptome usor de confundat
Medicii nutritionisti atrag atentia ca simptomele scaderii concentratiei de acizi grasi Omega-3 din organism nu sunt usor de perceput, pentru ca ele nu sunt foarte clar diferentiate de alte simptome.

Astfel, este posbil ca, daca te simti zilnic foarte obosita, fara chef si ai deseori dureri de articulatii, daca suferi de constipatie sau constati ca unghiile tale sunt crapate si se rup usor, iar pielea iti este foarte uscata, sa nu suferi de cine stie ce boli, ci sa fie de fapt modul de manifestare al unui deficit organic de Omega-3.

In tarile puternic industrializate, specia­listii au constatat ca aproape toate categoriile sociale prezinta deficiente serioase de acizi grasi Omega-3 si pun cauza acestui fapt pe seama consumului aproape exclusiv de grasimi saturate, aflate in preparatele de fast-food, prajeli si alimente semipreparate.

Adela Constantinescu; foto: Guliver/Getty Images, Shutterstock
 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3

Recomandari
Libertatea
Huff
VIVA!
Retete
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Tratamente naturiste