Lecția pe care a învățat-o Sebastian Dobrincu până la 26 de ani: „Tânăr, dar mă simt bătrân. Viața mea s-a schimbat”. Și-a cumpărat un Ferrari cu 4 locuri
Sebastian Dobrincu anunță că până la vârsta de 30 de ani, pe care a împlinit-o pe 30 august, a învățat o lecție foarte importantă. A dezvăluit-o fanilor pe Instagram chiar de ziua lui de naștere și tot acolo a arătat noua lui mașină, un Ferrari portocaliu cu patru locuri.
Sebastian Dobrincu spune că e tânăr, dar el deja se simte bătrân. Tânărul antreprenor a dezvăluit de ziua lui de naștere ce l-a făcut să spună asta. „26 de ani. Tânăr, dar mă simt bătrân. Viața mea s-a schimbat acum câteva zile când am avut o revelație — că am trecut de jumătatea vieții. De câțiva ani, timpul parcă zboară. Mă tot întrebam de ce. Iar de curând am aflat explicația: Dacă ajustăm durata vieții la modul în care percepem timpul, mijlocul vieții este la… 20 de ani. Nu o spun eu, ci știința.
Când eram mici, o vară parcă dura o eternitate. Acum trece cât ai clipi. Dacă ți se pare că timpul trece mai repede decât atunci când erai copil, explicația științifică e simplă: Ceasul creierului funcționează în mod dopaminergetic — Experiențele noi / inedite încetinesc percepția timpului, iar rutina o accelerează. Deci cine a vinovatul? Rutina.', a scris el în mediul online.
Și a continuat cu explicațiile, la final dezvăluind și că și-a cumpărat un Ferrari de ziua lui de naștere. „ADOR să am o rutină. Dar în mod paradoxal, rutina ne dăunează calității vieții. Un job repetitiv de birou, va face timpul să zboare, în comparație cu un job activ și dinamic. O vacanță petrecută 10 zile la același hotel, va părea mai scurtă și mai plictisitoare decât una la 2 hoteluri diferite, câte 5 zile.
Rutina își are rolul ei în contexte în care consecvența face diferența — carieră, antrenamente, învățat, etc. — dar nu și în timpul liber. Nu vreau să ajung la 80 de ani să mă plâng că au zburat anii'. Așa că iau pași de pe acum: Spun DA la cât mai multe experiențe noi. Evit confortul și un program repetitiv. Profit la maxim de șansa de a fi în viață. Iar dacă rezonăm, asta vă recomand și vouă! P.S: mi-am luat prima mea mașină cu 4 locuri!!'.
Sebastian Dobrincu a muncit de mic pentru tot ce are: „Eu la 13 ani eram la birou, job full-time, făceam 3-4 mii de euro ca angajat'
Invitat la emisiunea online a Alexandrei Ungureanu, Sebastian Dobrincu, care are afaceri în IT, a vorbit despre cariera sa. Tânărul antreprenor a început să muncească încă de la vârsta de 13 ani. El lucra la birou și lunar încasa 3-4 mii de euro. Colegii săi de la muncă nu știau ce vârstă are acesta, iar faptul că a stat printre oameni nu experiență l-a ajutat să se maturizeze mai repede.
„Am furat startul la multe chestii în viață. Stăteam să programez când alții băteau mingea în spatele blocului și se înjurau și aruncau cu pietre prin parcuri, poate m-a făcut să fur startul la multe chestii. Faptul că mereu am fost cel mai tânăr în medii profesionale. Eu la 13 ani eram la birou, job full-time, făceam trei-patru mii de euro ca angajat la 13-14 ani, pe acolo. Îmi puneam ochelari să par mai mare, să nu se prindă… poveste lungă, că ei nu știau câți ani am, dar îmi făceam treaba bine, știam. Și m-am obișnuit, fiind printre oameni mai mari poate am cules de mic din gândirea lor, din abordarea asta mai matură’, a declarat Sebastian Dobrincu, potrivit Kanal D.
Sebastian Dobrincu a renunțat la facultate, pentru că a considerat că nu-l ajută. S-a simțit cel mai bine în momentul în care a reușit să nu mai plătească chirie.
„A trebuit să îmi găsesc o modalitate să mă întrețin, asta pe lângă școală, că trebuia să merg și la facultate, de care m-am lăsat foarte repede, pentru că știam că pierd timpul acolo. Între timp mi-am pornit prima companie, a funcționat, am început să mă întrețin, să scap de grija banilor. Am început să fac mulți bani foarte rapid. Munceam foarte mult, dar nici nu realizam. Nu îmi dădeam seama, să conștientizez. Încă stăteam într-o garsonieră închisă, în capătul holului de la bloc și mie îmi intrau sute de mii, care au devenit milioane. Târziu am stat și am reflectat și mi-am dat seama că nu mai am grija zilei de mâine, am strâns ceva, sunt stabil. Atunci chiar m-am simțit mândru, ăla a fost un moment frumos’.