Anca Gheorghică, președinta Asociației „Mai Bine” din Iași: “Economia sustenabilă trebuie să fie viitorul”

anca gheorghica, asociatia mai bine

Anca Gheorghică este președinta Asociației „Mai Bine' din Iași, împreună cu care a început o lucrare de o viață: construcția unei economii sociale durabile.

A studiat Biologie-Geografie, Ecologie și Protecția Mediului, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza' din Iași, apoi a urmat un masterat în Ecologie umană, în Belgia. A locuit în Belgia, în Finlanda, în Spania și mulți au întrebat-o de ce s-a întors aici. „Simțeam că, dacă vreau să fac ceva, acasă sunt foarte multe de făcut', spune ea.

O viziune asupra economiei sustenabile

Doctoratul l-a susținut în Economie socială și Economie ecologică. Abordarea ei a fost una radicală: „Nu putem să avem o creștere infinită pe o planetă finită ca resurse. La un moment dat, inevitabil, va trebui să descreștem. Important e să nu fie un șoc, să o facem voluntar.'

În 1992, la Summitul Pământului de la Rio de Janeiro, a fost lansată sintagma dezvoltare durabilă, sinonim cu sustenabilă. Anca explică: „Sunt trei piloni ai dezvoltării durabile: mediul natural, mediul social și mediul economic.

Dintre aceștia trei, economia a devenit primordială, în detrimentul societății și al mediului. Dezvoltarea a fost mai mult cantitativă decât calitativă. Ca să vorbim de sustenabilitate, ar trebui să fie fix invers. Ar trebui să descreștem, să lăsăm pe planul doi indicatorii cantitativi.

Toată lumea vorbește despre produsul intern brut (PIB). Dar ce stă în spatele acestui indicator? Dacă crește numărul bolnavilor de cancer, crește consumul de medicamente, crește PIB. Dacă lumea consumă doar apă îmbuteliată, crește PIB. Este un indicator care nu măsoară deloc calitatea vieții, bunăstarea în sensul propriu, de bună stare, nu de bună avere. Nici în țările dezvoltate nu crește calitatea vieții. Numărul consumatorilor de antidepresive e tot mai mare. Valorile materiale nu ne fac fericiți, ne dezumanizează.'

Asociația „Mai Bine' este o lecție de viață

Şi-a terminat studiile în 2008 și s-a întors acasă. „Am vrut să fiu voluntară în organizații locale, dar nu mă băga nimeni în seamă', povestește Anca.
„Am scris e-mailuri. Nu mi-a răspuns nimeni. M-am dus la toate organizațiile. Mi-au spus că mă sună și nu m-au sunat'. Așa că şi-a făcut propria organizație, ajutată de fratele ei, Adrian.

Asociația „Mai Bine', cunoscută ca organizație de ecologie și protecția mediului, a avut încă de la început o abordare holistică, pe toate cele trei dimensiuni ale economiei sustenabile. „Scopul asociației este să înlocuiască o dezbatere reactivă cu o abordare proactivă, să ofere un model alternativ la economia tradițională.'

CUIB sau Centrul Urban de Inițiative Bune

CUIB, primul dintre proiectele asociației, este, deocamdată, doar un bistro care face, ocazional, și servicii de catering pentru evenimente. „Prin tot ce facem acolo încercăm să fim cât mai sustenabili cu putință. Noi nu vindem apă, oferim apă filtrată din partea casei. Considerăm că apa n-ar trebui să fie privatizată, ar trebui să fie un drept, nu un produs.

Vindem doar beri românești, de la producători cu capital românesc. Este foarte important să sprijini micii producători și să faci loc unor inițiative
noi. Servim hrană fără carne, din mai multe motive – nu numai din considerație pentru sănătatea umană, dar și pentru că principala cauză a schimbărilor climatice este consumul de resurse în industria agroalimentară, mai ales în zootehnie și prelucrarea cărnii.

Toate produsele pentru care există certificare ECO în România le luăm de la sursele certificate. Uleiul ne vine de prin Brașov, pâinea este una artizanală, făcută de o mică fabrică din județul Iași, cu făină ECO de la Timișoara. Suntem singurul spațiu care vinde doar cafea certificată fair-trade.
Nu ne mândrim că suntem singurii, ne dorim ca asta să fie normalitatea.

Pentru că asta înseamnă economia socială: să promovezi consumul responsabil ca formă individuală de a contribui la binele comunitar și de a scădea impactul negativ asupra mediului. Și acolo, prin fiecare cumpărătură pe care o faci, votezi pentru o lume mai bună.

Citește continuarea în pagina următoare

Costurile noastre sunt ridicate. Dar avem o marjă de profit mai mică decât la orice altă unitate de alimentație publică și încercăm să păstrăm prețurile accesibile, ca să nu fie un spațiu exclusivist. Afacerea începe să meargă. A împlinit trei ani îndecembrie. În trei ani a crescut cu 100%, vara asta am intrat pe profit. Vrem, în viitor, să ne extindem în mai multe orașe.'

Paradoxal, unitatea este autorizată ca fast-food, pentru că nu există o procedură de autorizare în slow food. „Am început, la CUIB, cu hrana, care e cea
mai importantă dimensiune a consumului nostru, iar la REDU am trecut la următoarea arie de consum cu implicații grave asupra mediului: industria modei.'

REDU, a doua viață a deșeurilor textile

Dezvoltarea celui de-al doilea proiect al asociației a fost susținută de obținerea unui grant din partea Guvernului Norvegiei prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, în cadrul programului de finanțare Inovare Verde în Industria din România.

50 de companii și organizații neguvernamentale românești au fost susținute cu un total de peste 26 de milioane de euro, dar și cu tehnologie și know how norvegian. În contextul documentării și al împărtășirii experienței, întreprinzătorii români au avut multe de învățat de la experți și oameni de afaceri norvegieni.

„Am fost într-o vizită în Norvegia,' povestește Anca. „O profesoară de la școala de modă din Oslo avea un subiect de cercetare în care urma să vadă dacă mai poate exista un articol produs 100% în Norvegia: de la firul de ață, la material, la design'. La REDU sunt reciclate haine și resturi textile provenite de la  ateliere de croitorie și fabrici de confecții, prin transformarea lor în produse noi, cu design ingenios.

„REDU are doar un an și jumătate. Încă nu e sustenabil financiar. Suntem primii care abordează neajunsurile industriei modei, a doua cea mai poluatoare industrie din lume. Cumpărăm de cinci ori mai multe haine decât se cumpărau cu o generație înainte, pentru că sunt foarte ieftine, dar
există costuri ascunse. Sunt oameni care lucrează câte 14 ore și sunt plătiți prost ca să facă hainele ieftine pe care le purtăm. Mai bine să cumpărăm mai scump și mai puțin, dar să ne interesăm cine, cum le-a produs.'

“Am fost prima din Iași în fustă pe bicicletă”

O întreb cum se simte ca un sâmbure fertil  în mijlocul unui fruct găunos – economia de consum. „Epifania', îmi răspunde. „Este un cuvânt-cheie care îmi place foarte mult. Să ai o revelație, să înțelegi deodată un adevăr ascuns. Acum văd schimbarea când mă uit în urmă. Eram prima care a apărut în Iași în fustă pe bicicletă. Acum e plin Iașiul de bicicliști.

Încurajam reciclarea pe când nu era niciun recipient de colectare în Iași. Acum există, chiar dacă încă nu se colectează în totalitate corect sau în cantitățile în care s-ar putea colecta. Mulți oameni nu fac nimic pentru că nu pot să schimbe radical societatea în care trăiesc. Dar fiecare dintre noi are un potențial de a face mai bine la nivel individual, comunitar și apoi mai departe.

Potențialul ăsta, dacă-l exploatăm, fiecare acțiune individuală conduce la o realitate mai bună. Eu consider că am schimbat mentalități, am influențat. Și, la rândul lor, cei pe care i-am schimbat noi îi influențează pe alții, începând de la familie și prieteni.'

Autor: Mihaela Serea

Foto: Evolution Media, Asociația „Mai bine'

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Libertatea
Huff
VIVA!
Retete
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Povestile voastre