DOSAR SPECIAL Mari voci ale muzicii lăutărești: Fărâmiță Lambru, artistul cu har divin, ucis prematur de pasiune și de vicii

Fărâmiță Lambru

Se spune că a fost un celebru lăutar. Doar că Fărâmiță Lambru a fost mai mult de atât. A fost un virtuoz acordeonist, un apreciat cântăreț și un vremelnic actor. Poate că nu putem aprecia corect dacă artistul avea cu adevărat har, însă faptul că el a fost membru al formației care o acompania pe Maria Tănase, atârnă greu în balanța oricărei judecăți superficiale.

Băiatul cu ochi negri, bulbucați, cu părul creț și cearcăne pronunțate, s-a născut într-o familie de țigani lăutari. Tatăl
său, violonistului Tudor Fărâmiță, și-a dat repede seama că băiatul are ureche muzicală și i-a speculat (în sensul bun!) această aptitudine.

Nu avea doar ureche muzicală ci și voce, ba chiar un stil de interpretare deosebit. I-a pus de mic în brațe și acordeonul, învățându-l cum să strunească burduful cântător și să facă magie cu el.

Pe unde o fi cântat, pe unde nu o fi cântat până atunci tânărul Lambru, cert este că abia în 1949, la vârsta de 22 de ani, avea să debuteze în lumea artistică. Întâmplător, într-un fel. Își satisfăcea stagiul militar și, priceput fiind la cântat, i-a fost solicitată colaborarea în diverse formații muzicale reprezentative ale armatei.

Providențiala întâlnire

Poate că Fărâmiță Lambru, așa talentat cum era el, ar fi rămas un anonim interpret într-o orchestră dacă n-ar fi avut
curajul și îndrăzneala tinereții (avea numai 24 de ani) de a se prezenta în fața Mariei Tănase, la Teatrul de Estradă,
pentru a da o probă. În orchestra ei era nevoie de un instrumentist. Talentul, dar și bunul lui simț, bunătatea și capacitatea de a-i face pe oameni să râdă, toate la un loc au convins-o pe divă să îl păstreze.

Cu timpul, Fărâmiță nu i-a fost acesteia doar instrumentist ci și confident. Avea pentru protectoarea lui un imens respect și recunoștință, făcând tot ce-i stătea în putință pentru a o proteja, chiar dacă, uneori, capriciile ei erau mai greu de suportat.

Fărâmiță Lambru și Maria Tănase au făcut împreună, în zece ani de colaborare, sute de spectacole. În țară și în afara ei. Oricând îl solicita Maria, Fărâmiță era prezent, lăsând cârciumile prin care cânta. Prietenia aceasta profundă și
devotamentul artistic i-au fost răsplătite.

Maria Tănase i-a facilitat angajarea la Teatrul Constantin Tănase (unde ulterior a devenit solist și mai apoi dirijor al
orchestrei de muzică populară), l-a ajutat să își cumpere acordeonul la care visa de multă vreme și i-a fost nașă la căsătorie.

Ucis de pasiune și de vicii

După plecarea prematură din lume a Mariei Tănase, cariera lui Fărâmiță a cunoscut o fulminantă ascensiune, câștigând notorietate internațională. În afara turneelor în Germania, Italia, Franța sau URSS, neobosit, dornic să cânte și forțându-și adesea limitele, Fărâmiță participa și la petreceri populare, la nunți și botezuri, nerefuzând pe nimeni.

Pe lângă toate acestea a avut și șansa de a pătrunde în lumea cinematografiei. A jucat rolul altui mare lăutar, Zavaidoc, în filmul „Groapa', iar patru ani mai târziu a apărut în filmul „Facerea lumii', alături de Toma Caragiu și Colea Răutu.

Nopțile nedormite, alcoolul și tutunul, diabetul și tuberculoza, au pus capăt carierei de invidiat a lui Fărâmiță Lambru la doar 47 de ani. Era 12 decembrie 1974. Mormântul său, aflat la Cimitirul Izvorul Nou din București, rareori mai este vizitat, doar angajații acestuia mai aprinzându-i câteodată o lumânare la căpătâi.

Citeste si

DOSAR SPECIAL Mari voci ale muzicii lăutărești: Maria Tănase, artista care a lăsat cu limbă de moarte ca, după ce nu va mai fi, în loc să i se facă parastase, să fie ajutat câte un student sărman

Autor: Laura Bogaciu

Foto: Agerpres

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Libertatea
Retete
Baby
Doctorul Zilei
Sfatul parintilor
Mai multe din Povestile voastre