DOSAR SPECIAL Ea e actrița care i-a fermecat pe Camil Petrescu și Mihail Sebastian

Actrița care i-a fermecat pe Camil Petrescu și Mihail Sebastian era o femeie fascinantă. A inspirat scriitori celebri, a iscat controverse, bârfe și admirație, a fost iubită și a iubit la rândul ei și fost una dintre cele mai frumoase și talentate femei ale Bucureștiului interbelic.

Actriţă şi cântăreaţă de mare succes, Leny Caler a fost amanta neștiută și muză pentru două celebrități ale literaturii române, Camil Petrescu și Mihail Sebastian.
Născută în 1904 în Bucureşti, Leny Caler a devenit unul dintre cele mai cunoscute nume ale Capitalei mondene dintre cele două războaie. Iubită cu patimă devoratoare de Camil Petrescu și de Mihai Sebastian, puțini știu că ea a fost modelul pentru personajul Doamna T din „Patul lui Procust' și că Sebastian a scris special pentru ea celebra piesă de teatru „Jocul de-a vacanţa'.

Destinată artei și amorului
Copilăria și adolescența actriței sunt învăluite în mister. La 12 ani, Leny a plecat din casa părintească atrasă de mirajul scenei și asemenea lui Eminescu s-a alăturat unei trupe ambulante de spectacole, bătând o vreme țara în lung și în lat, cântând şi jucând în diverse piese de teatru. Norocul ei a fost că frumusețea ei spectaculoasă și prezența scenică de excepție au fost remarcate de marea actriță Maria Ventura care i-a spus că locul ei este pe scnă și i-a facilitat intrarea la conservatorul particular de artă dramatică al lui Alexandru Mihăilescu. După ce a absolvit cursurile conservatorului, Maria Ventura a convins-o pe Lucia Sturdza-Bulandra să o primească la Teatrul Regina Maria, considerat o adevărată rampă de lansare a tinerelor talente. Aici, talentul ei a dus-o rapid de la roluri episodice şi secundare, la cele principale, câștigând simpatia publicului și având parte de cronici favorabile și puțin mai târziu a părăsit compania soților Bulandra pentru a intra în trupa de la Teatrul Fantasio. al lui Ion Iancovescu. A colaborat apoi cu Teatrul Nostru condus de Sică Alexandrescu iar în stagiunea 1934-1935, a devenit asociată la Regina Maria și luând naștere compania Bulandra-Maximilian-Storin-Leny Caler.

Misterioasa doamnă T, era Leny
O cronică extrem de laudativă, prima de care a avut parte Leny, a fost și prilejul de a-l cunoaște pe Camil Petrescu care- deși cu 10 ani mai în vârstă ca ea- s-a îndrăgostit nebunește de frumoasa actriță devenind „profesorul' ei într-ale educației artistice și nu numai. Scriitorul aprecia la Leny stilul desăvârșit, naturalețea și jocul irezistibil și contagios de elegant, nu ezita să-i spună acestea și în scurt timp prietenia dintre ei s-a transformat într-o poveste de dragoste, presărată însă cu certuri teribile, despărțiri și împăcări cu flori și săruturi, fiindcă, așa cum povestește actrița în memoriile ei, Camil era tot timpul de o gelozie extremă și suferea groaznic de teama de a nu o pierde. Crizele de gelozie și certurile dese dintre frumoasa actriţă şi amantul gelos, sfârșite cu despărțiri „definitive' și urmate la scurt timp de cereri de iertare și buchete uriașe de flori, i-au dus însă la despărțire, Leny căsătorindu-se cu mult mai bogatul critic literar Scarlat Froda, însă, așa cum avea să mărturisească ea, Camil a rămas pentru totdeauna în sufletul ei, așa cum și amintirea ei a rămas neștearsă pentru scriitor, personajul său misterioasa Doamnă T fiind de fapt Leny.

Iubiri și iubiți
De altfel, gelozia lui Camil nu era complet nejustificată, căci printre cei cărora Leny le oferea favorurile ei se numărau Sică Alexandrescu (care îi oferă un salariu de 80.000 lei lunar și îi aducea câte o floare în fiecare dimineață), Izu Brănișteanu, compozitorul Elly Roman ( care a compus melodii de muzică ușoară special adaptate pentru vocea frumoasei și au fost înregistrate de casa londoneză de discuri His Masters Voice) sau actorul Coco Danielescu care se pare că s-a și sinucis din cauza ei și chiar Tudorică Mușatescu care i-a oferit piesa „Visul unei nopți de iarnă', ca „suvenir al unei ierni de altădată', rol pe care l-a jucat alături de marele George Vraca. Apoi, chiar Tudor Arghezi a dedicat magnetismului frumoasei actrițe o „Inscripție', publicată în revista sa „Bilete de Papagal'.

Mihai Sebastian și jocul de-a iubirea
Căsătorită și deja o celebritate a vremii (actrița își trăia anii de glorie, fiind idolul tinerelor din Bucureşti, care o imitau în îmbrăcăminte, pieptănături sau modul de a vorbi) teribil de frumoasă, dar și de capricioasă, cochetă, răsfățată și frivolă, Leny Caler a mai făcut o victimă, scriitorul Mihail Sebastian (pe numele real, Iosif Hechter), care s-a îndrăgostit la prima vedere de ea, deși actrița nu a răspuns iubirii acestuia, admițând că îl apreciază enorm însă doar pentru ceea ce scria.
Dragostea lor s-a sfârșit însă repede căci, îndrăgostit nebunește, Mihail ignora faptul că Leny avea o viață extrem de libertină și aventuroasă și în plus era totuși o femeie căsătorită, astfel că trece cu ușurință de la extaz la agonie, de la fericire la dezamăgire, disperare și gelozie. Sebastian însă o diviniza, așa cum chiar el recunoștea și atunci când Leny i-a cerut să scrie o piesă de teatru pentru ea, acesta a răspuns provocării. „O să compun un personaj numai pentru dumneata, Leny', i-a spus Mihail și așa s-a născut piesa de teatru „Jocul de-a vacanța' având-o pe ea ca model pentru Corina cea care are rolul principal. Însă, cu toate că piesa a fost scrisă special pentru ca Leny să interpreteze rolul principal, lui Sebastian i s-a părut la primele repetiții că actriţa nu interpreta cu suficientă credibilitate și că nu pune suficient suflet în jocul său pe scenă și a amenințat că va oferi rolul altei actriţe. Iar de aici au pornit certurile și cei doi s-au despărțit, relația lor rupându-se la inițiativa lui Sebastian, cu toate că el avea să sufere apoi, multă vreme.

În loc de final
Finalul poveștii lor de iubire este trist, căci Mihail Sebastian avea să moară în 1945, la doar 37 de ani, într-un accident, sau așa cum s-a spus, poate într-un asasinat, produs de lovitura unui camion rusesc, iar, Leny, pentru că avea origine evreiască, a avut de suferit din cauza legislaţiei antisemite și o vreme i s-a interzis să mai joace. Într-un final însă, Liviu Rebreanu, directorul Teatrului Naţional, i-a luat apărarea permițându-i să apară în piesele de la Teatrul Baraşeum, de unde s-a și retras în glorie și în floarea vârstei, după ce s-a îmbolnăvit grav la ultimul rol- cel al Elizei Doolittle din „Pygmalion', alături de George Vraca- și s-a exilat mai apoi, la Berlin unde a locuit până la sfârșitul vieții.

DOSAR SPECIAL: Primul fotomodel profesionist din lume a fost o româncă din Iași

DOSAR SPECIAL Frumoasele care au primit titlul Miss România

DOSAR SPECIAL Femeile fatale ale României: Nadia Grey

Citește și următorul articol:

DOSAR SPECIAL: Primul fotomodel profesionist din lume a fost o româncă din Iași

Câștigători America Express 2023. Vezi cine a pus mâna pe marele trofeu! NU Bordea și Cortea…