DOSAR SPECIAL: CAROL I ȘI ELISABETA

DOSAR SPECIAL: CAROL I – Regele care a construit o țară

DOSAR SPECIAL: CAROL I – Principele cu ochii albaștri

DOSAR SPECIAL: CAROL I – De la aventură la putere

DOSAR SPECIAL: CAROL I – prima CONSTITUȚIE a României

Karl von Hohenzollern- Carol I al României, s-a căsătorit la Neuwied, la 15 noiembrie 1869, cu Principesa Elisabeta de Wied,  fiica lui Hermann, prinţ de Wied, care astfel a devenit la 26 de ani  prima Regină a României.

Principesa Elisabeta nu era considerată o frumuseţe, însă impresiona puternic prin faptul că era o intelectuală distinsă și o femeie cu o cultură extrem de vastă. Întâlnirea cu Carol I n-a fost o dragoste nebună, o iubire la prima vedere, dar după ce l-a cunoscut, a descoperit repede că aveau aceleași principii și a acceptat cererea acestuia de căsătorie, cu toate că mariajul lor a fost descris de unii contemporani ca o combinaţie nefericită între un bărbat sobru și calculat şi o regină visătoare. Se povestește că, după nuntă, când tinerii suverani au ajuns la Bucureşti, Carol i-a spus Elisabetei: „Iată palatul!. „Unde?, a întrebat principesa, văzând doar o casă cu etaj extrem de curată, însă modestă. „Uite, aici unde intrăm, i-a răspuns imperturbabil Carol, ascunzându-și stânjeneala sub un început de zâmbet. Însă puțin timp după aceasta, Bucureștii aveau să devină sub conducera sa, „Micul Paris', iar reședința familiei avea să fie chiar Palatul Regal.

O dramă cumplită
Un an mai târziu, în septembrie 1870, se năștea unicul copil al familiei regale, o fetiţă care a fost botezată ortodox și a primit numele de Maria. Din nefericire micuța Principesă Maria a murit la vârsta de patru ani, bolnavă de scarlatină, iar din cumplita dramă trăită, Regina nu avea să-și mai revină până al sfârșitul zilelor sale. Distrus sufletește de cumplita tragedie, Carol I mărturisea, în 1874, după moartea fetiței sale, într-unul dintre rarele sale momente de slăbiciune: „Religia copilului nostru şi limba pe care a vorbit-o au primit pentru Noi o nouă sfinţire, căci fiecare cuvânt românesc ne va aminti, de acum înainte, drăgălaşul sunet al dulcelui glas pe care n-o să-l mai auzim niciodată pe lumea asta'. În ciuda încercărilor de mai târziu, Elisabeta a pierdut 17 sau 18 sarcini și nu mai putut avea niciodată copii, ceea ce a contribuit la adâncirea nefericirii sale și a răcit mult relațiile din familia regală.

Carmen Sylva, regina literată
Ca scriitoare, regina, cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva, a arătat un condei viu, sclipitor uneori, demonstrând o inteligență ascuțită și un extraordinar spirit de observație. Textele ei – de multe ori valabile și astăzi – despre putere și politică dar și despre drepturile femeii, despre mentalități învechite, gândire obtuză și cutume, surprind prin forța argumentării, angajamentul și modernismul lor.
Regina Elisabeta a României, nu s-a implicat niciodată în treburile ţării, însă a fost o personalitate publică puternic implicată într-o serie amplă de acțiuni sociale, umanitare și de voluntariat, cu mult înainte ca în societatea românească sau chiar în cea europeană, să existe astfel de preocupări. Regina a fost o asiduă susținătoare a tradițiilor populare românești, mai ales a meșteșugurilor (precum brodatul, cusutul, țesutul, olăritul). Elisabeta a susținut puternic serviciile medicale pentru populație și îngrijirea persoanelor cu dizabilități de diverse feluri. Ea a fondat societatea „Vatra Luminoasă' dedicată ajutorării și pregătirii școlare a celor lipsiți de vedere (de la care a luat numele un întreg cartier al Capitalei) și a înființat primele grădinițe publice pentru copii. La o grădiniță publică își ducea zilnic, de altfel, și regina propriul copil, în colectivitatea de aici îmbolnăvindu-se micuța principesă de scarlatină.

Între datorie și dragoste
Romantică până la capăt, Elisabeta avea să fie, câțiva ani mai târziu, la un pas de a schimba istoria țării și a dinastiei regale, sprijinind în taină dragostea dintre principele Ferdinand, moştenitorul tronului şi domnişoara ei de onoare, Elena Văcărescu, una dintre cele mai frumoase femei ale timpului. Relația celor doi încurajată de regină era însă dezavuată de Consiliul de miniștri fiind interzisă de protocolul Coroanei și a stârnit un scandal politic fără precedent. În ciuda interdicțiilor, regina a văzut ca posibilă căsătoria lui Ferdinand cu Elena și a acceptat să fie martor la logodna celor doi îndrăgostiți ce a avut loc în secret în biblioteca regală. Intervenția dură a regelui Carol a pus însă capăt idilei, Ferdinand a amenințat o vreme cu sinuciderea dar s-a împăcat cu sacrificiul personal cerut de datoria sa față de țară, iar Elena Văcărescu a plecat în exil la Paris fără să mai revină niciodată în țară.

  • va urma
Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Publicitate
substantial.ro
Libertatea
CSID
Descopera.ro
Life.ro
Retete
Baby
VIVA!
ELLE
Diva Hair
Sfatul parintilor
TV Mania
Shtiu.ro
Mai multe din Povestile voastre