-Partea a 3-a
Citește:
DOSAR SPECIAL: CAROL I – Regele care a construit o țară:
DOSAR SPECIAL: CAROL I – Principele cu ochii albaștri
Istoria sosirii domnitorului Carol I în România este ea însăși o pagină aventuroasă parcă desprinsă din romanele lui Alexandre Dumas.
Prințul Carol a ajuns în România cu un pașaport fals, după o lungă călătorie incognito, deghizat pentru a nu fi recunoscut și în care a stat amestecat cu o mulțime de călători obișnuiți, din clasele de jos ale societății, de toate naționalitățile și neamurile, printre bagaje, saci, cutii și lăzi aruncate claie peste grămadă. A ales pentru drum veşminte de servitor, pentru a evita orice neplăcere pe care autorităţile din Austria, aflată în război cu Prusia, i le-ar fi putut provoca şi pentru a păstra secretul deplasării sale și al scopului real al acesteia. Nu se știe exact dacă această alegere a aparținut principelui Carol, din cauza conflictului existent între ţara sa şi Austria pe care trebuia să o traverseze, sau a fost o cerință expresă a guvernului de la București, care se temea se pare de o tentativă de asasinare a viitorului rege- însă istoria consemnează drumul tânărului prinț de la Sigmaringen la Severin, sub numele „afaceristului' Karl Hettingen care, oficial, călătorea în interes comercial până la Odessa.
„Drumul lui Carol'
Carol sosește la Baziaș, la punctul de intrare al Dunării în România, în daat de 6 mai 1866 unde se întâlnește cu I. C. Brătianu și urcă împreună pe un vapor care avea să-i ducă prin Cazane până la Drobeta Turnu Severin, însă călătoresc separat, la clasa a II-a, printre călători de rând, fără să schimbe o vorbă unul cu altul pentru a nu isca bănuieli. Vaporul în care cei doi au trecut de Cazanele Dunării și de Porţile de Fier, a ancorat la 8 mai, la ora patru după amiază, în portul Severinului, locul unde Carol vede pentru prima dată drapelul românesc fluturând și unde prima casă în care a intrat a devenit la dorința monarhului- și mai este și astăzi- bibliotecă. De aici călătoria principelui către București- căreia oamenii îi vor spune în istorii, „drumul lui Carol'- a durat două zile și a urmat traseul: Horezu, Râmnicu Vâlcea, Curtea de Argeş, Câmpulung, Târgovişte, București.
„Primul cuvânt în românește: „Jur'
Viitorul rege a intrat în Capitala țării pe care avea să o conducă vreme de 48 de ani, în data ce 10 mai 1866 pe la podul Mogoşoaiei, actuala Cale a Victoriei. Este întâmpinat ca Principe Suveran, de primarul Capitalei, Dimitrie Brătianu de la care primește cheile oraşului Bucureşti, apoi merge direct la Palatul Mitropoliei unde depune jurământul de credinţă ca Principe Suveran al României în faţa Adunării Constituante. Primul cuvânt rostit în limba română, în public, de principele Carol, a fost „jur', cel cu care începeau vorbele jurământului de credință pe care avea să-l respecte neabătut vreme de aproape jumătate de veac: „Jur de a fi credincios legilor ţării, de a păzi religiunea românilor, precum şi integritatea teritoriului ei şi a domni ca domn constituţional! Ales de către naţiune Domn al românilor, mi-am părăsit fără a sta la îndoială, și patria, şi familia, pentru a răspunde la chemarea acestui popor care mi-a încredinţat destinele sale. Punând piciorul pe acest pământ sacru, eu am devenit român. Acceptarea plebiscitului îmi impune, o ştiu, mari datorii. Sper că îmi va fi dat să le duc până la capăt. Vă aduc o inimă credincioasă, cugetări drepte, o voinţă tare de a face binele, un devotament fără margini către noua mea patrie şi acel neînvins respect către lege, pe care l-am cules în exemplul alor mei. Cetăţean astăzi, mâine, de va fi nevoie, soldat, eu voi împărtăși cu voi soarta cea bună ca şi pe cea rea'.
Istoria continuă să se scrie: la 10 mai 1866, Carol I de Hohenzollern este proclamat Domnitor al Principatelor Române Unite.
Coincidențele zilei de 10 mai
Ziua de 10 Mai, „Ziua Regalității', redevenită în anul 2015 sărbătoare națională, prin votul Parlamentului, va rămâne de altfel, ca dată cu semnificații multiple în istoria României: în 1866, Carol I depune jurământul ca Principe Suveran al României, în 1877, tot pe 10 mai Carol I promulgă „Legea îndependenței absolute a României' pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, votată în Parlament, iar țara devine oficial, stat independent, iar în 1881 pe 10 mai este proclamat Regatul României ceea ce aducea pe harta Europei un stat independent și suveran, cu numele de România. Tot pe 10 mai 1877, Carol I înființează Ordinul Național Steaua României, iar în 1906, tot pe 10 mai instituie Ordinul Carol I, cea mai importantă decorație de stat din toată istoria României. – va urma