Despre depresie… ne vorbește un psihiatru

Depresia poate fi foarte evidentă pentru cel afectat și pentru cei din jur dar, în multe cazuri, persoana depresivă poate masca foarte bine simptomele astfel încât cei apropiați nu bănuiesc mai nimic până când lucrurile nu sunt foarte severe putând chiar ajunge la suicid.

„Domnule doctor, cred că am depresie!'

Acest început de dialog îl auzim, și eu și colegii mei, foarte frecvent. Doar că de aici încolo lucrurile sunt foarte diferite. Partenerul de discuție poate fi ori un adolescent care nu se mai concentrează la școală, e mai iritabil și consideră că nu mai are pentru ce trăi, poate fi și o tânără mamă ce crede că nu își iubește copilul și că nu va putea avea grijă de el, poate fi și un manager la o multinațională care nu mai poate dormi, nu mai are poftă de mâncare și care nu mai are același randament la serviciu, poate fi și o persoană de 45 de ani care are probleme tiroidiene și simte că nu se mai concentrează și că nu mai are deloc energie, dar poate fi și o persoană de 60 de ani care acuză probleme de memorie și se teme de demență.

Cum se manifestă depresia?
Un pacient depresiv este trist continuu, nu mai are interes și nici plăcere pentru lucruri care înainte îi plăceau- un muzician căruia nu îi mai face plăcere să cânte sau să asculte muzică, un pictor care nu mai are plăcerea de a picta, un munțoman care nu mai urcă pe munte deoarece nu îi mai place.
Pe lângă simptomele principale (dispoziția depresivă și anhedonia) există și alte simptome asociate. Pot fi manifestări fizice- afectarea somnului (insomnii ori somn prea mult), apetit alimentar de cele mai multe ori diminuat dar poate fi și mult crescut, scăderea libidoului, agitație sau, dimpotrivă, inhibiție psihomotorie.
Poate fi prezentă și anxietatea: o teamă aproape permanentă fără o cauză identificabilă; aceasta, de multe ori, se asociază cu manifestări fizice- palpitații, senzație de nod în gât, dificultăți de respirație, transpirații.
Dar există și simptome psihologice- scăderea capacității de concentrare care poate duce la probleme de memorie, afectarea modului de a gândi (sentimente de vinovăție, de inutilitate, de incapacitate), lipsă de energie, dificultatea de a lua decizii. În cazurile cele mai severe pot apărea gânduri suicidare și tentative de suicid.
Depresia poate să apară și la copii sau adolescenți dar și la persoane vârstnice. O statistică arată că 40 % dintre persoanele care au avut sau au depresie, au avut primul episod înaintea vârstei de 20 de ani. La vârstnici, deoarece afectarea atenției și a memoriei sunt printre cele mai semnificative simptome, trebuie făcută diferențierea de demență.
O formă particulară a depresiei, prin circumstanțele apariției ei și prin posibilele consecințe, este depresia post-partum. Aceasta apare la scurt timp după naștere și poate să afecteze relația mamă-copil. Trebuie diferențiată de ˝baby-blues˝ care apare în primele zile după naștere și în care mamele pot fi mai iritabile și plâng mai ușor. Baby-blues nu necesită tratament medicamentos ci doar consiliere psihologică. În cazul depresiei post-partum pe lângă simptomele obișnuite ale depresiei, mamele simt că nu pot avea grijă de copil, cred nu pot fi mame bune pentru propriii copii, pot avea chiar și gânduri de a face rău copilului sau lor înșiși.

În prezent, în lume, sunt în jur de 300 de milioane de persoane afectate de depresie. Aceasta afectează de 2 ori mai frecvent femeile față de bărbați. Cu toate acestea suicidul în contextul depresiei este de 7 ori mai frecvent la bărbați decât la femei. Frecvența mai mare în rândul femeilor a fost relevată și de un studiu recent care a încercat să afle incidența depresiei, anxietății și a insomniei în rândul personalului medical în timpul pandemiei COVID-19.

 

Care sunt cauzele depresiei? Nu știm 100% sigur. Există cu siguranță o legătură genetică, deoarece dacă ai o rudă de gradul 1 cu depresie, ai un risc mai mare de a face aceeași boală.
S-a demonstrat existența unor disfuncții ale anumitor zone din creier care pot induce depresia. Anumite evenimente de viață pot declanșa un episod depresiv- agresiunile, pierderea unei persoane semnificative (mai ales pierderea unui părinte în cazul copiilor), suportul social și familial deficitar. Un studiu din 1978 din Londra a evidențiat frecvența mai mare a depresiei în rândul femeilor dar a identificat și anumiți factori de risc: lipsa mamei (prin deces sau separare) înaintea vârstei de 11 ani, 3 sau mai mulți copii mai ales dacă au vârste mai mici de 14 ani, evenimente majore stresante, suport familial deficitar sau lipsa unui job.
De asemenea, depresia poate să apară și asociată unor afecțiuni fizice sau anumitor tratamente pentru alte boli. Bolile cardio-vasculare, hipotiroidia, diabetul, anumite tipuri de cancer, boala Parkinson se pot asocia cu depresia. Dependența de alcool sau de alte substanțe psihoactive (cocaină, opioide) dar și anumite tratamente pot induce simptome depresive. De aceea este foarte important ca atunci când se evaluează un pacient depresiv să se excludă cauzele fizice asociate iar tratamentul concomitent al celor 2 afecțiuni le îmbunătățește evoluția amândurora.

Cum tratăm depresia?
Depresia este o boală! Ea nu este un moft, nu e lene, nu este o fiță, nu este o ˝fază˝. Este o boală și trebuie tratată!
Există multe metode de tratament eficace ale depresiei. Acestea se aleg în funcție de severitatea episodului depresiv, de răspunsul la eventualele episoade anterioare, de eventualele afecțiuni asociate dar și în funcție și de preferința pacientului.
Episoadele ușoare se pot remite doar cu psihoterapie. Episoadele moderate sau severe necesită, pe lângă psihoterapie, în mod obligatoriu și tratament medica­mentos. Medicamentele actuale antidepresive disponibile sunt foarte sigure, foarte eficiente cu efecte secundare minime și, în general, bine tolerate.
Efectul unui tratament antidepresiv apare nu mai devreme de 10- 14 zile, așa că trebuie să ne dozăm așteptările în funcție de aceasta. Toți ne dorim ca, atunci când nu ne simțim bine, să existe posibilitatea unei ˝pastile-minune˝ care să ne facă să ne îmbunătățească starea imediat. Antidepresivele pot face ca depresia să treacă; doar că trebuie să avem ˝puțintică răbdare˝ !
Nu, medicația antidepresivă nu ne face să devenim ˝legume˝! Ci dimpotrivă! Ne redă pofta de viață, ne face să ne revină bucuria de a ne întâlni cu prietenii, ne ajută să ne concentrăm și să vedem viața așa cum este ea, nu în stil bacovian.
Depresia este o boală cronică cu tendința de recidivare. Astfel încât trebuie să prevenim apariția unui nou episod. Acest lucru îl putem face prin respectarea indicațiilor de tratament ale medicului psihiatru și prin ședințele de psihoterapie. Un episod depresiv trebuie tratat cu antidepresive cel puțin 6 luni de la dispariția simptomelor chiar dacă acestea se vor fi remis de mult timp!
De asemenea, un stil de viață cu odihnă suficientă, cu o dietă echilibrată, cu perioade de relaxare, de întâlniri cu prietenii, cu evitarea consumului de substanțe psihoactive (alcool sau droguri recreaționale) poate ajuta la prevenția apariției depresiei.

foto: 123rf, arhiva personala

Citeste și:

Să fie adevărat? Gargara cu apă oxigenată + apa de gură omoară virusul și previne infectările cu Coronavirus

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Publicitate
substantial.ro
Libertatea
CSID
Descopera.ro
Life.ro
Retete
Baby
Doctorul Zilei
VIVA!
ELLE
Diva Hair
Sfatul medicului
Sfatul parintilor
TV Mania
Shtiu.ro
Mai multe din Psihologie