De ce s-au uitat românii la Insula Iubirii: „Ne face să ne simțim ființe superioare. Ne uităm ca la Zoo”
Reality-show-ul „Insula Iubirii” a ajuns un fenomen cu audiențe record. Românii, nu doar că s-au uitat în masă, dar vor să participe și ei la această aventură media, regizată, montată și ghidată de la butoane de oameni plătiți să transforme ordinarul în extraordinar.
Prezentarea reality-show-ului a fost cât se poate de încurajatoare: Cinci cupluri curajoase au venit ȋn Thailanda ca să ȋși pună la încercare relaţia în cel mai dur test al fidelităţii – Insula Iubirii, un test 100% real, în care numai iubirea adevărată are şanse să învingă tentaţia. I-au dat Insulei puterea să le ofere răspunsurile pe care nicăieri ȋn altă parte nu le-ar fi aflat și au trăit aventura vieţii lor.
Conform Kantar Media, finala celui de-al optulea sezon Insula Iubirii a condus clasamentul audienţelor, pe toate categoriile de public. În intervalul 20.28 – 00:31, la nivelul publicului comercial cu vârste cuprinse între 21 şi 54 de ani, Antena 1, cu difuzarea ultimului episod Insula Iubirii a înregistrat 8.5 puncte de rating şi 31.1% cotă de piaţă. De ce s-au uitat românii la Insula Iubirii:
Românii vor să fie PROTAGONIȘTI
Cu alte cuvinte nu le convine „starea de a fi la locul tău”. Vor să fie personajul principal în realitatea pe care o trăiesc. Vor să-i impacteze pe ceilalți prin prezența și acțiunile lor care nu sunt aproape niciodată extraordinare sau fabuloare. Ci mediocre în cel mai bun caz, penibile și încărcate de ridicol, în cel mai rău. Acești oameni tind să perceapă viața lor ca pe o poveste sau un film, imaginându-se în roluri eroice sau dramatice. Ei cred că toate evenimentele și situațiile din jurul lor se întâmplă cu un scop legat de propria sa existență. Aceasta poate duce la o exagerare a importanței propriilor acțiuni și decizii.
Românii se uită prin gaura cheii
În urmă cu mai bine de două decenii, Irinel Columbeanu, pe atunci, bogat, potent și soțul Monicăi Gabor, a deschis ușa casei sale unui post TV, care și-a trimis cameramanii să-i filmeze în dormitor, în jacuzzi, în bucătărie, seara când se băgau în pat la culcare. Emisiunea a avut mare succes. La ea se uitau părinții celor care se uită azi la Insula Iubirii, semn că ștefeta s-a predat cu succes. În acea perioadă Domnul Columbeannu a fost filmat prin gaura cheii în timp ce se afla într-un separeu cu soția sa. Chipurile, luau masa. S-a vorbit atunci că cei doi au fost destul de obraznici și năbădăioși în acel separeu, iar dincolo de ușă, chelnerii, ospătarii în frunte cu managerul restaurantului, îi filmau prin gaura cheii. Faptul că o mână de bărbați și mai multe femei sunt adunați, izolați de restul lumii și lăsați de izbeliște să se compromită în voie și în văzul lumii, ne-a surescitat într-atât încât am uitat de propriile probleme, cu ajutorul pansamentului „Insula Iubirii”.
Românii sunt cuprinși de sindromul histrionic
Din ce în ce mai mulți oameni manifestă o nevoie excesivă de atenție și aprobare, au comportamente dramatice sau seducătoare și o expresivitate emoțională exagerată, în special pentru a atrage atenția. De altfel, aceste persoane își doresc să fie constant în centrul atenției și pot deveni inconfortabile sau anxioase atunci când nu primesc atenția dorită.
Nevoia de validare socială
Oamenii au o nevoie profundă de a fi validați și acceptați de ceilalți. Pe platformele sociale, aprecierile, comentariile și partajările servesc drept dovezi de aprobare socială. Fiecare „like” sau comentariu pozitiv poate stimula eliberarea de dopamină, un neurotransmițător asociat cu plăcerea și recompensa, ceea ce întărește dorința de a continua să postezi și să te expui. Fără jenă sau rușine.
Românii se cred mai deștepți decât alții
Oamenilor le place „să se uite la personaje care, în mintea lor, par mai proaste decât ei. Acest lucru îi face să se simtă superiori', spune Eugen Ion, specialist în comunicare. „Insula Iubirii ne excită și ne gâdilă imaginația. Scenele sunt la limita perfectă între explicit și implicit.' Show-ul Insula Iubirii încurajează spiritul de bârfă și mica complicitate. „Preferi să te uiți la ceva care să-ți odihnească creierul și să te facă să te destinzi, nu să-ți încordeze neuronii. Sărăcia merge mână în mână cu cultura inferioară”, a concluzionat specialistul.