Cine se refugiaza in Romania?

Cine se refugiaza in Romania?
Uncategorized

In afara de protectie, adapost, hrana si medicamente, un refugiat are nevoie si de ajutor din partea noastra, ca sa poata prinde radacini aici.

Unul dintre motivele exilului: un viitor mai bun pentru copii
Desi religia nu le permite, aici, unele femei musulmane sunt dispuse sa munceasca.
Din pricina conflictelor etnice, Asina si familia ei au parasit Afganistanul cu sapte ani in urma.

Fara parinti si prieteni, departe de casa, strain de limba si de obiceiuri, unui refugiat ii trebuie protectie, adapost, hrana si medicamente. Dar cel mai mult are nevoie de ajutor din partea noastra pentru "a prinde radacini" in noul camin. Atitudinea noastra deschisa inseamna pentru ei mai mult decat orice ajutor material.

In bucataria de la etajul al doilea al Centrului pentru refugiati "Stolnicul", Asina (20 ani) gateste spanac intr-o cratita care ocupa doua ochiuri de aragaz, pentru ca sunt de hranit patru frati, patru surori, mama, tatal si bunicul. Asina poarta blugi si o bluza sport si vorbeste foarte bine romaneste. Nimeni nu ar crede ca e musulmana. A venit cu familia acum sapte ani, din pricina conflictelor etnice din Afganistan, si a depus cerere de azil. Din 1991, cand Romania a semnat Conventia Natiunilor Unite privind Statutul Refugiatilor, s-au primit circa 14.000 de solicitari de azil. Oficiul National pentru Refugiati (ONR) le analizeaza si decide cine primeste sau nu statut de refugiat – in ultimii 13 ani, au fost aprobate circa 2.000 de cereri. Fiecare cerere inseamna bani de la buget pentru cazare, ajutor social, bunuri materiale si asistenta.

Deocamdata este o tara de tranzit, dar, spun expertii, Romania tinde sa devina o tara de destinatie, mai ales dupa aderarea sa la Uniunea Europeana.

Pe parcursul procedurii, fiecare solicitant are dreptul la cazare gratuita intr-un centru administrat de ONR, primeste 500.000 lei pe luna si bunuri de igiena personala si generala. Finalizarea procedurii poate dura cateva luni sau mai mult de un an, in functie de numarul de cereri depuse si de dificultatea verificarii declaratiilor. Cand un solicitant e respins, fie depune alta cerere, fie paraseste Romania in 15 zile de la pronuntarea judecatorului. Daca este prins ulterior, e inchis intr-un penitenciar pentru strainii cu sedere ilegala in tara. Daca cererea este aprobata, el devine refugiat, avand drepturile unui cetatean roman, mai putin dreptul de vot; poate deveni cetatean al Romaniei (in urma unei cereri) in termen de opt ani sau de cinci, daca e casatorit cu un cetatean roman. Ajutorul de la stat inceteaza si el se poate muta din centrul de cazare pentru a incepe o viata noua, pe propriile picioare. In cazul in care refugiatul nu are mijloace sa se intretina, poate ramane in centru cel mult un an, platind o chirie lunara de circa un dolar de persoana. Mamele singure, batranii, minorii neinsotiti pot ramane in centru pana cand situatia lor se imbunateste.

Conform ultimelor statistici UNHCR, majoritatea solicitantilor de azil in Romania provin din Orientul Mijlociu, Africa si Asia.

In centrul de cazare locuieste si o fata inalta, cu tenul alb si ochi albastri. I se spune "Natasa", are 20 ani si e din Tiraspol. Natasa, care asteapta sfarsitul procedurii de cerere de azil, este in camin din august 2004. Pana sa vina aici, a fost victima traficului de persoane. In cerere, la rubrica "Motive", scrie ca de la 12 ani a fost rapita si tinuta impreuna cu alte fete in Chisinau. In 2000, au fost duse la Timisoara, cu acte false, si in august 2004 a reusit sa scape: s-a aruncat de la balcon… De la spital, a fost adusa aici. Pana cand va putea lucra, trebuie sa se descurce cu banii primiti de la stat. Natasa se descurca greu, dar reuseste – cu ajutorul celorlalti din centru.

In afara de protectie, adapost, hrana si medicamente, un refugiat are nevoie si de ajutor din partea noastra, ca sa poata prinde radacini aici.

Natasa – de la 12 ani victima a traficului de persoane – isi doreste o viata noua in Romania.
De ajutorarea si respectarea drepturilor pe care le au copiii solicitanti de azil si refugiati se ocupa ONG-ul Salvati copiii.
Pentru a putea primi azil in Romania, invatarea limbii romane este una dintre prioritatile refugiatilor.

Dar altii nu reusesc deloc. Ajutorul material din partea statului e calculat la nivelul minim de trai al unui cetatean roman. Solicitantii nu pot lucra legal pana nu li se clarifica statutul; refugiatii, in schimb, sunt incurajati (prin programele de integrare) sa aiba o slujba. Dar chiar si asa, ei se lovesc de multe probleme: recunoasterea diplomelor, calificarea sau recalificarea. Cei fara studii se angajeaza ca muncitori necalificati, dar cei care lucrau intr-un domeniu superior in tara lor sunt dezavantajati, din cauza limbii romane. Este si cazul lui C.B.A, un barbat din Turcia, fost ziarist. Pana cand a primit statutul de refugiat, se descurca cu ajutorul de la stat; acum este nevoit sa isi castige painea vanzand cafea si ceai in piata.

Dupa ce primeste statutul de refugiat, cel in cauza e incurajat sa munceasca.

Poate ca familia lui C.B.A. s-ar descurca mai bine daca si sotia ar lucra, dar cand i-am sugerat mi-a spus: "Niciodata! Sotia mea sa lucreze?! Ce rusine!". Ana Neamtu, psiholog la ONR, se implica in aceasta problema de diferenta culturala, explicandu-le ca este necesar ca mai multi membri ai familiei lor sa munceasca, iar uneori ii convinge pe refugiatii musulmani sa isi lase femeile sa participe la intretinerea familiei. "Astfel de probleme de impact cultural fac integrarea mult mai dificila", adauga Cristina Bunea, reprezentant UNHCR. Pe de alta parte insa, munca este singura optiune pentru femeile musulmane singure aflate in Romania. Mariam (19 ani), Tamara (22) si Safia (21), din Somalia, sunt la inceputul procedurii de cerere de azil. Daca vor primi statutul, vor trebui sa depaseasca rigorile religiei lor si sa-si castige existenta. Acest lucru nu le deranjeaza, insa nu vor renunta la valul care le acopera fata si nu se vor marita cu un barbat de alta religie.

O alta problema cu care se confrunta refugiatii sunt prejudecatile rasiale. Ana Neamtu: "Niste persoane de culoare au stat cu chirie intr-un apartament de bloc si, ori de cate ori aparea vreo problema, locatarii credeau ca ei sunt de vina. Cu timpul insa, au vazut ca refugiatii sunt oameni cumsecade, pe care te poti baza".

Refugiatii sufera din cauza izolarii, pierderii familiei, dar si a prejudecatilor noastre.

Niculae Carcu, presedinte CNRR, spune ca refugiatii sufera din cauza izolarii, a pierderii familiei, prietenilor, statutului lor si le este greu sa faca fata schimbarii. Un exemplu in acest sens este conflictul dintre ocupantii centrului si o familie din Irak (bogata si respectata acasa), conflict care s-a incheiat numai prin interventia ofiterilor de politie care asigura paza centrului. "Ei creeaza aceste conflicte, pentru ca vor sa iasa in evidenta sau pentru ca au fost asupriti si simt nevoia sa arate ca sufera", afirma cei doi ofiteri.

Multi refugiati depun cererea ca sa aiba asigurata casa si masa pe perioada procedurii. Ana Neamtu: "Ajung aici din intamplare – fie sunt prinsi pe teritoriul nostru, pe care vor sa-l tranziteze, fie calauzele ii pacalesc. De obicei, vor sa ajunga in tarile bogate din Europa".

Asina mesteca in uriasa cratita si imi povesteste ca i-ar placea sa studieze engleza si informatica, dar asta nu are nici o legatura cu meseria pe care si-o doreste, cea de coafeza. Cand o intreb daca ii place in Romania, imi raspunde nedumerita: "Daca nu imi placea, mai stateam?".

 

Cine se ocupa de solicitantii de azil si de refugiati
Oficiul National pentru Refugiati (ONR) | Consiliul National Roman pentru Refugiati (CNRR) – protectia si consilierea solicitantilor de azil si integrarea refugiatilor recunoscuti Forumul Roman pentru Refugiati si Migranti (ARCA) – probleme de integrare a refugiatilor si de repatriere voluntara | Serviciul Iezuit pentru Refugiati | Organizatia Femeilor Refugiate Pentru mai multe detalii, accesati www.cnrr.ro.

Text si foto: Andreea Retea; articol premiat la concursul Civis Media, destinat tinerilor jurnalisti stagiari in ONG-uri

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Libertatea
Publicitate
Huff
VIVA!
Retete
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din