Ce vor romancele de la Europa?

Ce vor romancele de la Europa?
Uncategorized

Si Romania va deveni membru al Uniunii Europene. Cu totii speram ca, in timp, integrarea ne va aduce o viata mai buna. Iar femeile spera ca statutul lor se va imbunatati prin acordarea reala de sanse egale cu barbatii si prin respectarea drepturilor lor, ca angajate si ca mame care lucreaza.

Mai multa independenta financiara si afectiva, mai mult timp liber, institutii puternice, care sa le garanteze respectarea statutului lor in societate – cam acestea sunt asteptarile romancelor intr-o Romanie integrata in UE. Dar ale acelor romance din mediul urban care au studii medii ori superioare, care muncesc si care obtin castiguri peste venitul mediu.

Cel putin asa reiese dintr-o cercetare realizata la comanda Ministerului Integrarii Europene (MIE). Studiul a mai scos la iveala un adevar neplacut: femeile nu sunt informate asupra drepturilor lor si habar n-au cum sa actioneze si cui sa se adreseze in cazuri de discriminare, de violenta domestica, de hartuire sexuala etc. Iar lipsa de informare naste pesimism, pasivitate, neincredere in institutiile menite sa le apere drepturile. Astfel, femeile sunt private de exercitarea dreptului la egalitatea de sanse si tratament, iar daca nu vedeti legatura dintre drepturile femeilor la egalitate de sanse cu barbatii si Europa, aflati ca principalul beneficiu pe care integrarea Romaniei in UE il aduce femeilor este tocmai pachetul legislativ si institutional privind egalitatea de sanse! Asadar, Europa aduce romancelor, cel putin in prima faza, legi si institutii moderne, care sa le apere si sa le garanteze drepturile. Pe termen lung, este de asteptat ca aderarea la Uniunea Europeana sa duca si la imbunatatirea nivelului de trai si la schimbarea din radacini a mentalitatii barbatilor romani.

Cum le vad romancele pe europence.
Femeile din Romania considera ca femeile europene sunt independente financiar si social, ceea ce le permite sa aiba un stil de viata confortabil. Intrucat au bani, europencele dau gospodariile pe mana serviciilor specializate si astfel isi fac mai mult timp liber. In plus, se bucura de o mai mare autonomie, nefiind dependente de soti. Sunt mai informate si, pentru ca in Occident institutiile de aparare a drepturilor femeilor functioneaza bine, au o libertate sporita de actiune pe plan social. Romancele mai considera ca mentalitatea a determinat noul statut al femeii in Europa: aceasta si-a castigat un loc de sine statator, avand acces la ocupatii si la conditii de munca satisfacatoare, ajungand sa se valorizeze in primul rand pe sine si apoi familia, grupul de prieteni ori mediul din care face parte. In schimb, la noi, educatia traditionala din familiile romanesti se bazeaza pe constructia unei relatii de familie cat mai puternice, in detrimentul spiritului de responsabilitate si a independentei copilului. Intr-un singur domeniu cred romancele ca au, si ele, un avantaj: desi o duc mai rau cu banii, se ingrijesc totusi mai mult de aspectul lor exterior decat femeile din tarile UE.

Cauza nemultumirilor – banii, nu lipsa emanciparii
Contabilizand atatea diferente devaforabile lor, normal ca femeile din Romania sunt nemultumite. Dar ele pun nemultumirea aproape exclusiv pe seama lipsei resurselor materiale, uitand ca, in Vest, statutul femeii s-a schimbat si datorita succesului miscarii de emancipare a femeilor, care a avut drept urmare impartirea responsabilitatilor in cadrul gospodariei, implicarea egala a celor doi parteneri in ingrijirea copiilor sau autonomia marita de care se bucura membrii familiei in aceste societati. Asadar, in loc sa ne vaicarim, mai bine am face ceva concret.

Violenta domestica – forma cea mai grava de incalcare a drepturilor femeii
In Romania, femeile considera ca violenta sotilor le afecteaza in cel mai grav mod drepturile si tocmai de aceea sunt interesate sa stie cum poate statul sa-i puna la punct pe sotii batausi. Din nefericire, desi exista un cadru legislativ (perfectibil, desigur), femeile nu stiu cum sa actioneze. N-au habar ce etape trebuie parcurse pentru denuntarea acestui abuz si pentru obtinerea de reparatii morale si materiale si nu cunosc institutiile carora se pot adresa pentru a obtine asistenta si consiliere. Au auzit cateva ceva despre centrele specializate in asistenta si consilierea femeilor victime ale violentei domestice, dar se spune ca acestea sunt prea putine si ofera ajutor partial, din aceste motive neavand eficienta si credibilitate.

Hartuirea sexuala – un abuz mai greu de constientizat
In societatea nostra, acest abuz imbraca forme diferite, de la cele mai evidente pana la forme subtile, astfel ca, de multe ori, din lipsa de informare corecta, nici femeile nu constientizeaza ca sunt victime ale harturii sexuale.

Romancele nu-si cunosc drepturile.
La noi, femeile muncesc mult si decid putin. In orasele mici, la tara sau la periferia oraselor mari, traiesc in case neracordate la retelele de apa, canal, gaze etc. Nu mai vorbim de locuri de munca platite rezonabil… Toate aceste lipsuri transforma femeile in cetateni de rangul II, tot mai dependente de veniturile barbatilor. Ele nu stiu ca au dreptul sa fie tratate omeneste, fara bataie, de catre sotii lor, sa fie platite la fel cu barbatii care ocupa posturi similare, ca, insarcinate fiind, nu pot fi concediate, ca angajatorii nu au voie sa le solicite un test de sarcina la angajare ori sa le chestioneze despre cati copii planuiesc sa aiba in urmatorii ani, ca angajatorul trebuie sa le asigure doua pauze de alaptare pe zi etc. Egalitatea de sanse si de tratament le suna aiurea, iar despre legile adoptate in baza acestui principiu habar n-au.

De ce trebuie informate femeile?
In primul rand, pentru ca perspectiva aderarii tarii noastre la UE le-a adus ceva concret: legi si institutii care sa le apere drepturile. Cu alte cuvinte, romancele trebuie sa invete sa actioneze in spatiul romanesc si in cel european ca niste cetateni constienti de drepturile si obligatiile lor si sa nu astepte ca societatea sa lupte pentru ele si in locul lor. Sa stie ca pot:

  • sa depuna plangeri la Inspectoratele Teritoriale de Munca, responsabile cu aplicarea si verificarea respectarii legii egalitatii de sanse (Legea 202/2002), daca nu le sunt respectate drepturile ca angajate;
  • sa reclame actele de violenta din familie si orice alte abuzuri savarsite asupra lor la sectia de politie din apropiere sau la telefonul gratuit 0800.8200.200 (unde pot afla ce sa faca, cui sa se adreseze, cum sa se comporte cu agresorul etc.) si sa mearga mai departe, in instanta;
  • sa sesizeze Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii daca se simt discriminate in vreun fel.

Femei informate, democratie stabila
Alexandrina Petrea, consilier de integrare la Directia Comunicare Publica din Ministerul Integrarii Europene: "Multe femei patimesc fiindca nu-si cunosc drepturile si nu au curajul sa lupte pentru ele, sa apeleze la institutiile abilitate. Dar, cu cat sunt mai multe cele care-si cunosc si isi respecta statutul si care apeleaza la institutii, cu atat acestea vor deveni mai puternice, iar democratia, mai stabila".

Statutul femeii ar fi mult imbunatatit daca mai multe femei s-ar implica in politica si si-ar asuma raspunderea functiilor de conducere. Astfel, "ele ar putea milita mai eficient pentru infiintarea scolilor, a gradinitelor, a creselor, de a caror existenta depinde in mare masura autonomia femeilor angajate – si nu numai a lor".

Romancele trebuie sa stie ca UE nu este un spatiu virtual, ci un factor de decizie cu impact asupra vietii fiecareia.

Egalitatea de sanse pe piata muncii presupune:

  • plata egala pentru munca de valoare egala;
  • tratament egal la locul de munca – este vorba despre asigurarile sociale pentru angajatii care desfasoara activitati independente;
  • concediu parental (de care poate beneficia oricare dintre parinti);
  • rasturnarea sarcinii probei in cazurile de discriminare pe baza de sex (adica sarcina probei revine persoanei impotriva careia a fost formulata cererea de chemare in judecata; ea trebuie sa faca dovada ca nu a savarsit actiuni de discriminare pe baza de sex);
  • nediscriminarea angajatilor cu norma redusa.

Discriminare pe criterii de sex

  • Cand nu ai acces la un loc de munca pentru ca oferta de angajare este adresata doar barbatilor.
  • Esti hartuita sexual la serviciu.
  • Ai fost concediata fiindca esti insarcinata.
  • Nu ai fost angajata pentru ca esti insarcinata.
  • Nu ai fost angajata pentru iti doresti sa ai copii in viitorul apropiat.

Drepturile salariatelor gravide

  • Nu pot fi expuse la riscuri care le pot afecta sanatatea si securitatea in munca si nu pot fi constranse sa efectueze munci care dauneaza starii lor de sanatate.
  • Angajatorul are obligatia sa modifice conditiile si/sau orarul de munca daca acestea prezinta riscuri pentru sarcina (daca modificarile nu sunt posibile, atunci angajata va fi repartizata intr-un alt loc, dar va fi platita ca inainte).
  • Dreptul la concediu de risc maternal atunci cand conditiile de munca dauneaza sarcinii, precum si dreptul la indemnizatia aferenta.
  • Nu pot fi obligate sa munceasca noaptea (gravida trebuie sa ceara transferul la un loc de munca de zi, iar angajatorul este obligat sa-i satisfaca cererea).
  • Legea interzice munca intr-un mediu insalubru ori greu de suportat (la sapatul santurilor, ridicarea de greutati mai mari de zece kilograme).
  • Dreptul la consultatii prenatale in timpul programului de lucru (pentru cel mult 16 ore)

Romanii vor avea acces pe piata fortei de munca din UE?
Integrarea nu ne va aduce automat si posibilitatea de a lucra liber in strainatate. Datorita calitatii profesionale ridicate si pretului scazut al fortei de munca din Est, occidentalii au prevazut in Tratatul de aderare al Romaniei la UE unele restrictii. Va exista o perioada de tranzitie de cinci ani, in care romanii nu vor putea munci in statele UE si care se va putea prelungi cu inca doi ani. Dar si dupa aceasta perioada, unele locuri de munca din sectorul public ar putea ramane rezervate doar cetatenilor statului-gazda. Exceptii: medicii, dentistii, asistentii medicali generalisti, veterinarii, farmacistii, moasele, arhitectii – intrucat directivele UE prevad recunoasterea automata, dupa integrare, a diplomelor/certificatelor acestora. Singura lor obligatie este sa indeplineasca conditiile minime de formare, stabilite de legislatia comunitara.

Sondaj avantaje: Ce spune "strada"
De la "inaltimea" studiilor si analizelor, am coborat in strada pentru a intreba femeile daca au asteptari speciale de la integrarea in UE. Spre surprinderea noastra, cele mai multe privesc pesimist consecintele aderarii noastre si cred ca UE nu le va aduce nimic in plus fata de ce au in prezent. Inca o dovada a lipsei de informare…

Nicoleta Bratu, 34 de ani, coordonator in domeniul farmaceutic: "Ca femeie si ca mama, astept o viata mai buna, mai linistita, un salariu satisfacator. Pentru copiii mei mi-as dori un invatamant gratuit si in realitate, nu numai pe hartie, cu profesori mult mai responsabili. Sper sa aiba viitorul asigurat, astfel incat atunci cand vor termina o scoala sa-si gaseasca un loc de munca. Si as mai dori innoirea sistemului sanitar si sa dispara spaga. Daca tot platim taxe, avem dreptul la servicii mai bune".

Laura Eremia, 32 de ani, jurist: "Nu astept nimic special".

Corina Danescu, 36 de ani, economist: "Nu cred ca aduce nimic deosebit nici in privinta egalitatii de sanse, nici in aceea a discriminarii".

Ioana Cristescu, 22 de ani, studenta la ASE: "Eu pornesc de la premisa ca egalitatea de sanse exista si nu mi se pare ca, daca intram in UE, femeile vor fi mai egale cu barbatii. De la UE nu astept marea cu sarea. Sunt mai pragmatica, nu cred ca or sa se schimbe foarte multe si, oricum, va trebui sa treaca ceva timp".

Ioana Fuca, 22 de ani, studenta, viitor economist: "Este de dorit, mai ales la nivel legislativ, sa se schimbe in bine legile. Din pacate insa, schimbarea nu va fi atat de rapida. Eu nu am auzit la noi de discriminari pe criterii de sex. Eu am acelasi salariu ca si alti baieti din companie. E drept, lucrez pentru o companie multinationala… ".

Domnica Petrovai, 31 de ani, psiholog: "Integrarea in UE inseamna pentru mine ridicarea calitatii vietii. Va exista competitie, oamenii vor fi liberi sa munceasca unde vor si asta le va da un sentiment de confort. Serviciile de sanatate se vor imbunatati. Poate ca birocratia va fi putin limitata. Ca mama, cred ca va creste calitatea serviciilor educationale, ca vom avea acces la fonduri si posibilitati de dezvoltare a domeniului".

Dana, 26 de ani, jurnalist: "Nu se va schimba nimic, iar mentalitatea in nici un caz! Poate ca dupa un numar foarte mare de ani… Mi-ar placea sa se schimbe mentalitatea, iar noi, femeile, sa nu mai fim privite ca bune numai la cratita. Ar fi bine".

Raluca Irina, 23 de ani, studenta: "Nu astept prea multe. Poate ca se va schimba mentalitatea in relatiile de munca: angajatorii sa isi respecte angajatii si invers. Ei vor fi fortati sa respecte anumite reguli, ca daca nu vine cineva din afara sa ne oblige pe noi nimic nu se schimba".

Cristina Ciupercescu, 23 de ani, studenta: "Sunt pesimista si cred ca integrarea ne va aduce numai lucruri rele. Foarte multe intreprinderi se vor inchide, vor fi multi someri, va fi foarte greu…".

 

Unde te adresezi cand drepturile iti sunt incalcate

De Adina Dragomir

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3 4

Recomandari
Publicitate
Libertatea
Retete
Baby
ELLE
VIVA!
Shtiu.ro
Diva Hair
Huff
Sfatul parintilor
TV Mania
Mai multe din