Ce spune Cătălin Scărlătescu despre meseria de bucătar și drumul spre succes. „O căutăm pe Jamila, reușim să facem orice prăjitură. În primii ani, nu exista Google”
Cătălin Scărlătescu, în vârstă de 52 de ani, este unul dintre cei mai apreciati chefi bucătari din România și unul dintre cele mai îndrăgite personaje de pe micul ecran. El va reveni din această toamnă la Pro TV, alături de Florin Dumitrescu și Sorin Dumitrescu, unde cei trei vor juriza noul sezon MasterChef. În cadrul unui interviu pentru VIVA!, Scărlătescu a vorbit despre drumul lui spre succes.
Se știe că toți membri din familia lui Scărlătescu au fost cârciumari. Drept urmare cariera îi era predestinată… În ciuda talentului, juratul de la MasterChef a trebuit să muncească mult ca să ajungă la performanțele de astăzi.
„Cel mai greu a fost, efectiv, drumul. Pentru că a fost lung. Îi spuneam colegului și fantasticului meu frățior Dumitrescu: „Pe tine te-a pocnit televiziunea la 24 de ani. Pe mine m-a pocnit abia la 40 și ceva. Cel mai greu și cel mai rău a fost drumul. Dar asta de astăzi a fost menirea mea, să muncesc. Noi, cei din generația 70-71, am fost pe muncă. N-aveam cum să păcălesc munca.
În momentul de față, sunt o grămadă de chefi care o fușeresc. Știu să facă 3-4 farfurii, intră pe Google, rezolvă Google-ul tot, gata! O căutăm pe Jamila, reușim să facem orice prăjitură. În primii ani, nu exista Google. Am avut cărți, mi-am cumpărat o grămadă de cărți. Eu am început cu nomenclatorul de la ONT cu copertele roșii, și acum îl am pe acasă pe undeva, plin de grăsime, de unsoare, de untdelemn…
Dacă n-aș fi fost bucătar, cred că mi-ar fi plăcut să fiu somelier. Sunt un mare, mare fan al vinului. Îmi place vinul din toate punctele de vedere. Nu neapărat să beau vin, cât să înțeleg vinul. Nu sunt
fan al vinului de buturugă, sunt fan al vinului care are o poveste în spate, o poveste fantastică', a dezvăluit Cătălin Scărlătescu pentru revista VIVA.
Bunica lui l-a ajutat să-și descopere pasiunea pentru gătit, iar la 7 ani a făcut prima lui tocană de cartofi, ascultându-i indicațiile, la telefon.
„Pentru mine, bunica a fost cam aproape totul. Cei născuți în anii 70, cum sunt eu, au fost foarte apropiați de bunici. Toți din generația noastră au trăit doar cu bunicii. Vă spun sincer că respectul nostru pentru bunici a fost imens.
De fapt și de drept, ei au fost părinții noștri. Pentru că, la momentul respectiv, părinții se duceau la muncă. Nu existau bone filipineze, nu existau bone thailandeze. Erau niște unități care se numeau creșe și te duceai și mai lăsai copilul acolo. Dar nu, cei mai mulți copii am trăit cu bunicii', a declarat Cătălin Scărlătescu pentru sursa citată.