Cartea care vorbeste

Cartea care vorbeste

Audiobook-urile sunt alternativa moderna a cartii. Ne usureaza accesul la cultura, transformandu-ne din cititori, in ascultatori; ele nu resping literatura, pagina scrisa, ci doar o imping intr-un plan secund, oferind o solutie la lipsa acuta de timp dedicat lecturii.

Piata cartii vorbite a fost impusa si in Romania de „moda“ din Occident, unde inregistreaza vanzari bune de multa vreme.

De prins, a prins in principal datorita economiei. Intr-o oarecare masura cea financiara, cu siguranta cea de spatiu, dar mai ales economia de timp pe care o aduce iubitorului de literatura care si-ar dori o carte buna pentru sine sau una educativa pentru copilul lui.

Contactul cu audiobook-ul este comod si mult mai direct, in nota ultramodernista a iPod-urilor agatate de ureche si a vocii autorului sau a unui actor celebru care te insoteste in masina, in orele petrecute in trafic.

Vazuta de un ochi neavizat, „bucataria“ interna a aparitiei unui astfel de audiobook, drumul acestuia de la biroul editorului pana in standurile din librarii, nu pare un lucru prea complicat.

La urma urmei este vorba doar despre un CD, o inregistrare a unei persoane in timp ce citeste o carte. In realitate insa, in spatele invelitorii din plastic sta migala multor oameni: redactori, graficieni, editori, autori, regizori, tehnicieni, actori, sunetisti, se ascund saptamani si luni de munca incordata.

Cd-uri de colectie
Primul nostru ghid in lumea fascinanta a cartilor pe CD a fost Mihaela Coman, directorul general al Humanitas Multimedia, prima editura din Romania care, in 2004, a avut curajul sa investeasca in cartea vorbita si care pare ca s-a instalat confortabil in fotoliul de lider incontestabil pe piata „editurilor digitale“, cu cele peste 100 de titluri lansate pana acum.

„Este un curaj, fara indoiala, pentru ca, la noi, audiobook-ul este inca intr-o zona de nisa in comparatie cu multe dintre tarile occidentale sau cu Statele Unite, unde mai mult de sapte la suta din piata cartii este ocupata de cartea vorbita.

Noi am introdus pe piata audiobook-ul ca raspuns la o necesitate de consum a cititorilor, dar el nu este neaparat o alternativa la carte. Este o altfel de carte, sunt titluri din portofoliul Humanitas citite de mari personalitati.

Deocamdata, in ciuda unor avantaje clare ale acestora, audiobook-urile sunt cautate doar de catre colectionari, de pasionatii de rafinamente literare, care vor sa adauge valorii textului si rostirea autorului, in original, sau voci ale marilor actori, ale personalitatilor din domeniul culturii“, spune Mihaela Coman si enumera cateva dintre titlurile de mare succes pe care le-a lansat impreuna cu echipa ei.

De la „Scurta istorie a romanilor“ citita de Neagu Djuvara, la „regalul“ gastronomic al lui Pastorel Teodoreanu, „betseller-ul“ „Craii de Curtea-Veche“, in rostirea profunda a lui Andrei Plesu, „Contrabasul“ (din „Colectia de teatru“), citita de Radu Beligan, care este a suta carte vorbita a editurii, ori la cel mai bine vandut audiobook, „Time Management“, de la TMI, citit de cel mai bun trainer al anului trecut, CD aparut in colectia „Self Help“. Tirajul acestuia s-a epuizat in prima luna dupa lansare si a fost deja reeditat.

Vocea adauga valoare
Mihaela spune ca succesul unui audiobook tine de multi factori. „Trebuie sa ai fler, dar trebuie sa ai si o mare sansa. Fler atunci cand alegi titlul (la noi, din 20 de propuneri de titluri, 19 cad), tipul de lectura (daca textul se potriveste pentru o lectura alba sau pentru una cu zgomot de fond) si, mai ales, atunci cand alegi lectorul, care poate fi chiar autorul, poate fi o personalitate ca Andrei Plesu sau poate fi un mare actor (cum au fost Florian Pittis, Adrian Pintea), o voce care sa se plieze perfect pe litera textului, o alegere importanta, deoarece, indiscutabil, vocea este cea care adauga valoare audiobook-ului“.

Drumul cartilor vorbite catre standuri trece pe la alte doua edituri autoare de audiobook-uri, Curtea Veche si Adevarul Holding, dupa care ajung in „laboratorul“ de creatie al „cartilor care vorbesc“, in studiourile de inregistrari.

Puse in scena
„Noi“, spune Doru Somesan, director la Editura Curtea Veche, „am inceput cu audiobook-uri de busi-ness si de familie, singurele de pe piata care redau cartea in intregime. Ele sunt lecturate de unii dintre cei mai mari vorbitori de business, cum sunt Spencer Johnson si Edward de Bono“. Amabil si dezinvolt, Doru detaliaza procesul de editare al unui audiobook.

Echipa care face intregistrarile cuprinde un regizor, un editor, un recorder, care lucreaza direct cu cel care citeste, toti supervizati de un producator executiv. „De obicei, este un singur lector, dar pot fi si foarte multi, ca la audiobook-ul lui Alan Pease, unde au fost mai multe voci, alese in urma unui casting de catre regizor, astfel incat sa se potriveasca perfect situatiei cerute de scenariu.

Alegerea este dificila. Fie trebuie sa gasesti o voce de radio incredibila, fie trebuie sa gasesti o voce foarte cunoscuta publicului. Succesul CD-urilor depinde foarte mult de vocea aleasa“, mai spune Doru Somesan.

12 ore de lectura pe zi
De complexitatea acestei munci ne convinge rapid Ciprian Mihoc, directorul Studioului „Cube Sound“, un loc ajuns parca in Bucuresti dintr-un viitor supertehnologic. Incaperi incarcate de computere, cabluri, microfoane, captatoare si deparazitoare de sunet, mixere, sound master-e sau cum s-o mai numi tot restul aparaturii de top folosita la inregistarea audiobook-urilor.

Alaturi, Ciprian face ultimele verificari inaintea inceperii sesiunii de lectura si, intre doua probe de sunet si una de mixaj, apuca sa explice putin din „secretele“ inregistrarii: „Cu toate ca pare ceva arid, munca regizorului de sunet este extrem de complicata, pentru ca rezultatul trebuie sa fie intotdeauna perfect.

El tine de organizare, de creatie, de idee, chiar si de imaginatie. Fiecare bucata de lectura trebuie bine dimensionata in timp si asta fiindca rabdarea ascultatorului contemporan nu depaseste o ora si ju¬ma¬tate de literatura vorbita. Asta spun studiile. Pana acolo insa, e tehnica curata.

Combinatiile de tonuri inalte, joase, reglajele digitale pe acute, pe inalte, care se fac in functie de vocea si intonatia lectorului, succesiunile de mixaje, reluarile unor pasaje (fie din cauza unui fosnet de hartie care s-a auzit, fie pentru ca le reia cel care citeste), totul trebuie etalonat si verificat“, spune Ciprian. Apoi adauga ca, de multe ori, se refac etalonarile chiar in pauzele de lectura, care sunt destul de dese din pricina caldurii teribile.

Si noi intrebam uimiti de ce trebuie sa suporte cel care citeste cadura aceea. „~n camera insonora nu exista aer conditionat. Nu se poate monta fiindca se aude fasaitul aerului in timpul lecturii. Acolo linistea trebuie sa fie absoluta. Cat dureaza procesul?“.

Rade: „Este munca de migala si asta o face sa se intinda mult in timp. Uite, de pilda, Humanitas Multimedia, care lanseaza cam un titlu pe saptamana, lucreaza la el, cu licente, corectura si refacerea de file-uri, cu multiplicarea si designul copertei, aproximativ un an, un an si jumatate. Iar la inregistrare lucram cam opt-zece zile, cate 12 ore pe zi, in functie de lungimea textului“.

Carte pe iPod
O varianta deosebita de carte vorbita a lansat Adevarul Holding: audiobook-ul pentru iPod sau pentru telefonul mobil, cel de ascultat pe strada, in metrou ori in masina.

Cum si ce avantaje are acesta ne-a explicat Daniel Eberhat, Project Manager al Diviziei de carte a editurii: „Cele mai bune carti ale Colectiei Adevarul, cum sunt cele semnate Vintila Corbul, exista si in varianta audiobook, in format AAC, in lectura unor actori profesionisti, cum ar fi Claudiu Istodor sau Daniela Nane, semnate Vintila Corbul.

De ce AAC? Formatul digital are cateva avantaje clare. In primul rand, comoditatea. E mult mai simplu sa descarci un fisier digital direct pe iPod sau pe un telefon mobil decat sa mergi sa cauti in magazin. Apoi este pretul: un audiobook in format AAC este mult mai ieftin decat unul inregistrat pe CD, pentru ca se elimina costurile cu CD-ul, distributia si returul.

Formatul AAC este ideal pentru lecturile obligatorii din programa scolara, pe care elevii sau studentii le pot asculta in drum spre scoala direct de pe un player digital de tip iPod sau de pe telefonul mobil. Dezavantajul ar fi ca, deocamdata, in Romania nu exista magazine specializate in distributia on-line a audiobook-urilor, similare cu Apple iTunes, asa ca distributia este inca destul de limitata“.

Text: Adrian Caltan; Foto: Octav Nitu.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Libertatea
Huff
VIVA!
Retete
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Diverse