Atacul de panică la copii și adolescenți: sfaturile terapeutului

Doar persoanele care nu au avut niciodată un atac de panică pot minimiza această trăire. Probabil, una dintre cele mai înfricoșătoare trăiri emoționale pe care o persoană le poate experimenta, este mai des întâlnită decât se crede.

Institutul Național de Sănătate Mintală din Statele Unite a anunțat că 2,7% din persoane a raportat un atac de panică în ultimul an calendaristic, iar în Europa raportul State of Mind 2021 al UNICEF plasează statistic numărul de copii și adolescenți afectați de anxietate și depresie cu vârsta între 10-19 ani la 54,8 %, distribuția pe sexe a acestui procent fiind de 70,1% pentru fete și 39,6% pentru băieți. Aceste cifre ne ajută să înțelegem că raportarea unui atac de panică la copii și adolescenți nu este nici ea deloc de neglijat pentru că de cele mai multe ori atacurile de panică sunt asociate cu tulburarea de anxietate generalizată și cu episoadele depresive. Din păcate însă nu doar persoanele afectate de aceste tulburări pot suferi un atac de panică.

Cum se manifestă un atac de panică?
Atacul de panică este un episod brusc de teamă extrem de intensă care se asociază cu trăiri și senzații corporale specifice: bătăi extrem de rapide ale inimii, senzația de lipsă de aer, transpirații puternice, tremurături, dureri în piept sau burtă, greață, încețoșarea vederii, durere de cap, amețeală. La nivel psihic atacul de panică se poate resimți ca senzație de moarte iminentă, de pierdere a controlului, de pierdere a minții și deseori cu dorința de a fugi de teama resimțită. De cele mai multe ori atacul de panică poate să apară fără un trigger care să poată fi indentificat (ca în cazul unei sperieturi puternice de un anume pericol). De aceea atacul de panică poate apărea oricând și deseori persoanele sunt luate prin surprindere de puternica manifestare. Majoritatea atacurilor de panică sunt scurte și durează între 5-20 minute, apoi starea se calmează, persoana însă poate rămâne speriată și cu nevoie de suport (uneori chiar medical) în primele minute de după eveniment. Simptomele sunt aceleași și la adult și la copil, manifestările însă pot fi uneori mai dificil de diagnosticat.

Atacul de panică și Tulburarea de panică
Orice persoană, fie că este copil sau adult poate să aibă un atac de panică în orice moment cronologic al vieții sale, însă uneori atacurile de panică devin repetate și pot să fie asociate cu anumite situații specifice. În acel moment persoanele încep să evite situații sau locuri în care au pățit un atac de panică. Tulburarea de panică este diagnosticată atunci când există mai mult de un episod pe lună și care este însoțit apoi de îngrijorări despre posibilitatea apariției unui nou atac de panică, îngrijorare privind implicațiile și consecințele unui atac de panică și o schimbare în comportament datorată acestor manifestări (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Health Disorders, DSM 5, APA 2013). Aceste criterii se aplică și pentru diagnosticul tulburării în cazul copiilor sau al adolescenților.

Cauzele atacului de panică
Atacul de panică are multiple cauze, implicațiile sunt atât de ordin cognitiv (stilul de gândire), neuroanatomice și genetice. Modelul actual de explicare a acestor manifestări implică interacțiune extrem de complexă între toate aceste arii. Cel mai ușor model de înțeles este modelul cognitiv al anxietății și atacului de panică care consideră că senzațiile intense de panică apar ca o interpretare eronată a unor senzații corporale normale, persoana crezând că aceste senzații sunt periculoase. De exemplu o persoana care resimte bătăi ușor mai puternice ale inimii (ca după o activitate fizică mai intensă) le poate interpreta ca și 'boală/atac de cord', ulterior atenția este îndreptată și mai mult asupra senzației fizice apărând interpretări eronate în gândire o să mor acum/pățesc ceva rău' ceea ce intensifică și mai mult senzațiile/gândurile percepute declanșând panica.
Atacul de panică poate apărea și în anumite boli fizice și de aceea atenția în diagnostic trebuie îndreptată și spre a elimina posibilele cauze fizice. Bolile în care atacul de panică este des întâlnit sunt afecțiune cardiace, diabetul, astmul, problemele tiroidiene, sevrajul la alcool.

Cum explicăm atacul de panică copiilor și cum reacționăm?
În timpul unui atac de panică al unui copil sau adolescent care deja resimte o pierdere a controlului și o teamă extrem de intensă este important să rămânem cât mai calmi și să nu ne arătăm și noi adulții agitația. Folosind o tonalitate cât mai calmă și gesturi cât mai blânde transmitem copilului că-i suntem alături, dacă acesta își dorește îl putem ține de mână și încuraja să respire cât mai adânc și rar și că senzația va dura un timp scurt. După încetarea atacului de panică putem oferi copilului lichide și mâncare dacă își dorește însă în acel moment în care atacul de panică se întâmplă să ne abținem să oferim apa și mâncare.
Dacă copilul este îngrijorat de posibilitatea apariției unui atac de panică după ce deja a experimentat un atac de panică putem explica câteva soluții simple și la îndemână pentru a se simți pregătit. Învățarea respirației prelungite în momentul în care copilul simte iminența unui atac de panică inspirând prelungit numărând în minte până la 5 și apoi expirând prelungit numărând în minte până la 7. Acest tip de respirație poate calma rapid și muta atenția de pe senzațiile corporale neplăcute. O altă tehnică rapidă pentru ancorarea în aici și acum' poate fi să îl încurajăm pe copil să mute atenția pe mediul exterior corpului căutând și denumind 5 obiecte verzi din jur până când senzațiile resimțite se diminuează.

Cum se tratează atacul de panică?
Principalele tratamente oferite în cadrul atacului de panică sunt psihoterapia și terapiile medicamentoase. Psihoterapia este o formă foarte eficientă de tratament atunci când este aplicată corect și sunt identificate mecanismele cognitive care întrețin anxietatea și panica. Forma de terapie recomandată în cazul atacurilor de panică este cea de tip cognitiv comportamentală care îmbină restructurarea cognitivă a mecanismului de panică descris mai sus și tehnicile comportamentale ce ajută la stoparea sau diminuarea intensității senzațiilor fizice. În cazul atacurilor de panică multiple asociate și altor tulburări psihice precum depresia sau anxietatea sau în cazul tulburării de panică se pot folosi medicamente din grupul antidepresivelor. Vizita la medicul psihiatru poate fi una din uneltele folosite pentru a se indentifica corect dacă există riscul unor tulburări psihice care întrețin sau generează atacul de panică și nu trebuie să reprezinte un semn al rușinii sau al lipsei de speranță. Medicul psihiatru poate utiliza interviul cu persoana care are atacuri de panică sau diverse instrumente precum scale de evaluare pentru a diagnostica corect și a prescrie tratamentul adecvat.

Material realizat de Dr. Bogdan – Cristian Fițiu
Medic Specialist Psihiatrie Pediatrică

Divorțul și copiii: ce rămâne în urma separării?

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Urmărește-ne pe Google News
Recomandari
substantial.ro
Publicitate
CSID
Kudika
Descopera.ro
Unica.ro
Retete
Baby
Life.ro
Doctorul Zilei
VIVA!
ELLE
Diva Hair
Sfatul medicului
Sfatul parintilor
TV Mania
Shtiu.ro
Trending news
Mai multe din Educatie