Alergiile alimentare: o sperietoare de care te poți apăra ușor
Cu toții am auzit despre șoc anafilactic, leșin, vărsături spasmodice, ca reacții alergice extreme la anumite alimente. Și aceste simptome, și altele, mai puțin severe, pot fi prevenite sau ușurate fără probleme, pornind de la câteva informații și recomandări simple.
Majoritatea reacțiilor alergice sunt relativ ușoare, ca urticaria sau disconfortul digestiv de diferite tipuri, dar ele devin, în ultima vreme, tot mai frecvente, mai ales la copii. Conform datelor comunicate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentară (ANSVSA), în momentul de față, ele au o incidență de 1-3% la adulți și 4-6% la copii.
Cele mai frecvente alergii alimentare
Sursa citată afirmă că cel puțin 70 de alimente comune includ alergeni. Sună alarmant, dar în realitate situația nu e atât de rea, fiindcă alergiile relativ frecvente sunt provocate de o gamă mult mai redusă de alimente. Conform datelor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), cele mai frecvente alergii alimentare sunt următoarele:
- La copii: 75% din totalul alergiilor alimentare sunt cauzate de ouă, alune, laptele de vacă, pește și nuci.
- La adulți: 50% din totalul alergiilor țin de așa-numitul sindrom latex-alimente (alergiile la cauciuc natural se asociază cu cele la alimente cu proteine asemănătoare), rozacee (roșii, mere, căpșuni, migdale), la apiacee (țelină, morcovi) și diferite tipuri de alune sau nuci.
Altfel spus, cea mai mare parte a alergiilor sunt provocate de lapte, ouă, pește, crustacee, alune și nuci din diferite specii și soia.
Șocul anafilactic
Alergiile duc foarte rar la reacții severe ca șocul anafilactic (anafilaxia). Statisticile mondiale spun că între 0,05 și 2% dintre locuitorii planetei au trecut la un moment dat prin așa ceva – deși moartea survine într-un număr mult mai mic de cazuri decât gama de simptome asociate, care sunt: îngustarea căilor respiratorii, creșterea pulsului, scăderea tensiunii, erupții cutanate, amețeala sau leșinul, greața sau vărsăturile, diareea. Dacă, cumva, ați fost înțepat(ă) de o albină și ați avut o umflătură mai spectaculoasă a zonei înțepate, e vorba de simptome apropiate, mai frecvente în cazul înțepăturilor de insecte decât al hranei.
Precauții și remedii simple
Asta nu înseamnă că măsurile contra alergiilor sunt inutile. Știm cu toții despre diferitele medicamente antialergice disponibile la farmacie, dar în plus față de ele, determinarea clară a cauzelor este foarte utilă, fiindcă ne vom putea feri foarte ușor de alergeni. În cazul celor alimentari, e încă mai simplu:
- Uniunea Europeană ne obligă, la propunerea EFSA, să menționăm pe eticheta produselor alimentare un număr de 14 alergeni frecvenți, ca laptele, ouăle, alunele, peștele și alte alimente menționate mai sus, în situația în care aceștia pot fi prezenți. E foarte greu de conceput ca o persoană să sufere de alergii la toate cele 14 alimente, deci chiar în cazul unei alergii, regimul nu va fi deloc greu de suportat.
- În cazul apariției unor mâncărimi, iritații pe piele, senzații de disconfort digestiv, dificultăți de respirație, trebuie să încercăm să facem singuri legătura cu posibilii alergeni din hrana consumată – sau cu alții, de tip nealimentar.
- Dacă apar astfel de suspiciuni, trebuie să ne prezentăm la medicul de familie, care va stabili calea de urmat; a ne trata singuri, cu antialergice disponibile fără rețetă, poate fi foarte periculos. În plus, remediile pe care le poate recomanda specialistul sunt mult mai variate și mai eficiente decât cele „fără rețetă'.
- Nu în ultimul rând, e cazul să rămânem la curent cu cele mai noi date științifice, comunicate de autoritățile europene în campanii precum #Safe2EatEU. Acesta sunt actualizate permanent, în conformitate cu ultimele rezultate certe ale cercetătorilor.
- Toți acești pași trebuie aplicați cu atât mai mult în cazul copiilor noștri, care sunt mai sensibili la alergii. Dar asta nu trebuie să ne provoace anxietate. Avem nevoie doar de un pic de atenție pentru a elimina problema.