Adevărul despre miturile alimentare

Hrana pe care o consumăm zilnic ascunde de multe ori realități pe care nu le cunoști sau pe care crezi că le știi dar, – victimă fără să știi a informațiilor eronate – perpetuezi unele lucruri care nu sunt mereu conforme cu realitatea.

De la banalele „tradiții americane': hamburgherii – „mâncarea națională'- inventați de fapt în Germania și cu înghețata- „brandul americanilor', descoperită în realitate în China dinastiei Tang, până la „povestea' cu legumele de culoare albă care n-au nutrienți, miturile culinare, legate de anumite alimente, au, desigur, și ele o tradiție. Așa le-am pomenit spuse de mamele și bunicile noastre, așa le-am auzit de-a lungul timpului, de aceea este uneori dificil să despărțim adevărul de realitatea deformată care ni s-a transmis.

Mit: carnea roșie și soia duc la cancer
Fals. Preparatele din carne, precum carnea roșie sunt cancerigene, mai ales în cantități mari și ca parte a unui stil de viață nesănătos. Despre soia, ideea pornește de la conținutul de izoflavone (estrogeni vegetali) dar specialiștii confirmă că efectul acestora este inexistent. Mai mult, studiile medicale arată că soia consumată în copilărie și adolescență scade riscul apariției cancerului de sân la maturitate. Astfel, mai toate sistemele nutriționale moderne nu mai recomandă doar carne albă-pui sau ton – ci permit consumul variat de carne care asigură organismului necesarul proteic și mulți micronutrienți benefici sănătății pe termen lung.

Mit: ouăle maro sunt mai hrănitoare decât cele albe, care cresc și colesterolul.
Este unul dintre cele mai răspândite mituri nutriționale și este complet fals. Nivelul colesterolului este dictat de dieta ta și nu de consumul unui aliment anume, iar ouăle maronii sunt pur și simplu depuse de găinile colorate iar cele albe de găini albe și nu este absolut nici o deosebire de nutrienți între ele.

Mit: sucul integral din fructe este cel mai bun pentru copii.
De fapt, ideal este să consume fructul întreg în locul unui pahar de suc, care este doar o porție de fructoză și de calorii care se asimilează aproape instantaneu. Sucul făcut 100% din fructe este sănătos, da, dar nu este alegerea cea mai bună, căci nu îi va oferi celui mic senzația de sațietate, cum ar face-o fructele întregi și îl va determina să mănânce mai mult ulterior.

Mit: pâinea neagră și zahărul brun sunt mult mai bune decât cele albe.
Fals. Pâinea albă are mai puține fibre și minerale, grâul fiind măcinat și rafinat, cea neagră are și învelișul bobului de grâu dar pe lângă fibre și micronutrienți are și acid fitic, care reduce absorbția de fier și zinc în organism. Ambele conțin un număr similar de calorii, macronutrienți și compuși cum sunt glutenul ori aditivii alimentari, fiind aproape la fel și pentru diete și pentru sănătate. În plus, dacă nu este pâine integrală, iar la aceste ingrediente nu figurează pe primele poziții: grâu, secară, orz, ovăz sau hrișcă, culoarea închisă a pâinii „negre' poate însemna doar colorant alimentar sau zahăr nerafinat, dar valoare nutriționale și calorică sunt aproape similare cu zahărul alb.

Mit: sarea de mare este mai bună.
Există multe feluri de sare disponibile, cu ambalaje cât mai tentante și cu mențiunea „natural' scrisă cât mai mare, dar nu există una care este „mai bună', care să dea un gust aparte mâncării. De fapt, conţinutul de sodiu, este identic în ambele tipuri doar că sarea de mare are în plus magneziu şi calciu, și este obținută prin evaporare naturală, deși ulterior pot fi adăugați antiaglomeranți.

Mit: toate grăsimile sunt dăunătoare, cu excepția celor din pește
Fals. Grăsimile nu sunt dușmanul sănătății, iar organismul are nevoie de ele pentru a îți oferi energie, a crea hormoni vitali și a absorbi vitamine; are nevoie de acizi grași pentru funcționarea celulară, pentru piele și creier sau pentru a controla inflamațiile și coagularea sangvină. Ideal este să consumi des grăsimile „bune', cele mono și polinesaturate, aflate în uleiul vegetal, în nuci, avocado, fasole, pește, soia etc și ceva mai moderat pe cele „rele', grăsimile saturate și cele trans (hidrogenate sau partial-hidrogenate) care sunt modificate prin adăugarea de hidrogen uleiului vegetal, pentru a-l solidifica, spre exemplu: margarină, creme, dulciuri, fast-food, semipreparate din carne, ouă ori lactate. Cât despre peștele sursă de grăsimi „extraordinare pentru sănătate', doar 50% din grăsime sunt acizi grași polinesaturați (omega-3) și monone­saturați care au proprietăți anti-inflamatoare.

Mit: legumele proaspete au mai multe vitamine decât cele congelate.
Fals, mai ales în cazul produselor care au fost congelate imediat după recoltare și care păstrează integral vitaminele și mineralele, față de cele care stau cu zilele prin mașini de transport sau pe rafurile din supermarket și cărora căldura, umiditatea sau noxele și pulberile din aer le degradează marcant micronutrienții, și devin foarte îndepărtate de „fresh'-ul de pe etichete.

Mit: doar carnea aduce proteine complete.
De fapt, corpul procesează aceste lanțuri de aminoacizi- care sunt componente celulare principale, împreună cu apa- din toate alimentele consumate. Necesarul zilnic, de proteine complete – 9 aminoacizi esențiali și 11 neesențiali- poate fi obținut și fără consumul de carne, din leguminoase, cereale integrale, ouă, lactate, nuci și semințe, consumate sub orice formă de preparare.

Mit: alimentele sunt întotdeauna mai bune decât suplimentele
Parțial fals, căci unii compuși nutritivi sunt mai eficienți sub formă de suplimente, pentru că au biodisponibilitate mai mare și se asimilează mult mai ușor. Așa este cazul vitaminelor, cum este vitamina K sau acidul folic (B9) mai biodisponibil decât folatul prezent în alimente, ori curcumina din turmeric care are biodisponibilitate foarte scăzută față de forma lipozomă din suplimente care este și suplimentată cu piperină extrasă din piper negru.

Mit: Dacă ultima masă a zilei este la ora 18.00 slăbești garantat.
Fals. Studiile nu confirmă prin nimic faptul că mâncatul seara îngrașă pentru că, așa cum ni s-a transmis, nu digerăm bine alimentele dacă măncăm înainte de culcare. Digestia funcționează optim în prima parte a zilei, când corpul se pregătește de somn, seara, în mod normal acesta nu se pregătește să digere, deci digestia poate fi mai greoaie și poate da peste cap calitatea somnului. O restricție a consumului alimentar seara sau în a doua parte a zilei, crește șansele de scădere în greutate. În realitate, depinde de ce și cât mănânci, iar dacă muți mesele de la ore târzii înainte de ora 18.00 dar consumi același număr de calorii nu vei slăbi un gram. Singurul motiv pentru care slăbesc cele care mânâncă cina înainte de ora 18.00 este că pur și simplu, mănâncă mai puțin.

Foto: 123rf

Citeste și:

Dieta anti-acnee bazată pe noi studii: Ce să mănânci ca să scapi de coșuri și imperfecțiuni?

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe avantaje.ro
Recomandari
Publicitate
substantial.ro
Libertatea
CSID
Descopera.ro
Life.ro
Retete
Baby
VIVA!
ELLE
Diva Hair
Sfatul parintilor
TV Mania
Shtiu.ro
Mai multe din Dieta