JACQUELINE KENNEDY ONASSIS (1929–1994) Nu era foarte frumoasă, dar avea un farmec special – aristocratic și european, care îi fascina pe americani. Rafinată și inteligentă, a știut să-și construiască o ambianță și o garderobă luxoase, după cum s-a priceput să-și dozeze aparițiile și disparițiile din atenția publicului. Altfel spus, a știut să-și „vândă“ imaginea cât mai bine. A fost Prima Doamnă adorată a Americii, Prima Mamă a Americii, Prima Văduvă a Americii. Nu i-a fost iertată vina de a se fi recăsătorit cu Aristotel Onassis (în imagine); abia după ce a rămas din nou văduvă și a fost marcată de alte suferințe ale celor apropiați a fost absolvită de „vina“ de a fi părăsit America. În ultima parte a vieții, a trăit retrasă, rămânând în conștiința opiniei publice drept un exemplu de demnitate și distincție.