Aseara tirziu, pe viscolul acela ticalos, am avut curajul sa merg pe jos pina la Sala Radio ca sa nu ratez concertul formatiei Neri Per Caso. Nu am regretat nici un moment faptul ca m-a spulberat vintul ca sa pot sa ma bucur de spectacolul celor 6 italieni care cinta a capella orice muzica posibila, de la jazz, la opera, pop, rock, hip-hop. A capella, adica fara nici un instrument, orchestra sau alta sustinere, doar voce, voce autentica, asa cum n-am mai auzit de multa vreme.

Neri Per Caso (foto Alessio Pizzicannella)
Acesti barbati imbracati in pantaloni si camasi negre, simple, fara nici un pic de sclipici sau alte zorzoane, m-au cucerit cu totul. Acesti oameni-orchestra cinta cu o bucurie si o virtuozitate extraordinare, dar si cu un efort de care nu esti constient decit atunci cind incerci sa intri in ritmul lor si… nu poti sau obosesti repede. Vocile lor sunt, pe rind, chitara electrica, tobe si alte instrumente pe care le imita.
In era playback-urilor omniprezente, sunt unici prin ceea ce fac. Si totusi, sala a fost pe jumatate goala, lucru care m-a intristat. Pentru ca ne inghesuim sa platim sume exorbitante pentru tot felul de artisti fara nici un fel de voce, care, chipurile, ofera show sarind coarda pe scena si gifiind mai sa-si dea duhul. Pentru ca ne calcam in picioare sa vedem dive de carton - foarte stralucitor, ce-i drept - care fara playback si nenumarate efecte speciale sunt nule ca voce.
Pentru ca acesti italieni din Neapole nu sunt suficient de trendy la noi ca sa faca sala plina in seara de 8 martie, cind multe femei se inghesuie sa-i dezbrace pe Chippendales sau alti stripperi autohtoni. Si, credeti-ma, baietii astia de la Neri Per Caso (se traduce “negri din intimplare”) sunt mult mai sexi, haiosi si simpatici decit orice alti stripperi. Si, in plus, cinta minunat. Cu vocea lor, autentica si neprelucrata. Daca mai vin pe la noi, va rog sa nu-i (mai) ratati.
Ei bine, luna asta am avut parte de el, cand ma asteptam mai putin. Prima data a fost la shooting-ul cu lacuri de unghii. Am adunat in redactie o multime de sticlute colorate, care mai de care, mate, sidefate, irizate gotice, fructate… Pentru minute bune, toata lumea a lasat ce avea de facut ca sa le studieze. Le-am incercat pe toate pe cate o unghie, am pictat, am varsat oja pentru fotografii si am avut parte de un delir olfactiv acetonic. Ce a iesit, puteti vedea in Avantaje editia de martie la pag 45.