Zalánpatak / Valea Zălanului din județul Covasna – satul de care s-a îndrăgostit Prințul Charles

Zalánpatak / Valea Zălanului, satul de care s-a îndrăgostit Prințul Charles nu e departe de Sfântu Gheorghe, dar a reușit cumva să se piardă prin păduri. Din primăvara anului 2008, când a cumpărat prima casă, satul a început să revină la viață. Are, chiar, un muzeu și o monografie – ambele datorate unuia dintre cei mai tineri locuitori.

Un sat ca o inimă în miezul pădurii

În Zalánpatak / Valea Zălanului, mai trăiesc 120 de locuitori, în totalitate maghiari, secui, mai precis – identitate etnică la care ei țin foarte mult. Când trebuie să vorbească românește, unii sunt timizi și se tem să nu greșească, alții fac haz ei înșiși de pronunția lor sau de clasicele confuzii privind genul substantivelor. Gheața se topește repede atunci când simt că ai venit cu gânduri prietenești și că vrei să știi cât mai multe despre viața și istoria lor.

Din reședința județului Covasna, până în Valea Zălanului, e un drum de 30 km din care, ultimii 7 km, drum neasfaltat, dar perfect practicabil. În sat există doar școală primară, în care învață… 7 copii. Încă pe-atâția fac naveta la Malnaș – reședința comunei de care aparține satul – ca să meargă la gimnaziu.

Satul nu are o farmacie, iar cel mai apropiat spital se află la Sfântu Gheorghe. Populația satului, așa cum se întâmplă astăzi în cele mai multe sate din România, are o medie în vârstă înaintată. Gospodăriile, casele mai ales, se resimt. Vechimea lor care frecvent atinge suta de ani reclamă lucrări de consolidare și renovare care sunt greu de realizat.

Un lucru este cert: kitchul de la oraș și alterarea arhitecturii tradiționale nu au atins satul și tocmai acesta este lucrul care l-a cucerit pe Prințul Charles, în asta a găsit împlinirea nesperată a unui vis.

Zalánpatak / Valea Zălanului, satul care nu a vrut să moară

Odată ce a venit Prințul Charles în sat, lucrurile au început să se miște către renaștere. Casele sale de oaspeți asigură 8 locuri de muncă permanente pentru locuitori ai satului. Au fost valorificate resurse și meșteșuguri locale, iar activitatea turistică, atât cât este, produce venituri la bugetul local.

Poate că aceste împrejurări i-au dat un imbold tânărului fiu al satului, Préda Barna (Barna Préda, după regula noastră de a pune prenumele în față), să-și concretizeze preocuparea pe care o avea din copilărie, legată de istoria satului.

La capătul unui lung șir de întâmplări, a intrat în posesia casei construite în 1864 de stră-străbunicii săi, Farkas Miklós și Kasléder Mária. Acolo a expus un întreg patrimoniu colecționat de-a lungul anilor, inaugurând, pe 28 mai 2016, Muzeul Satului. Tot el a scris o monografie a satului, inițial în limba maghiară, tradusă apoi în engleză și în curs de traducere în limba română.

Barni are 24 de ani. A absolvit Seminarul Teologic, apoi a studiat la Cluj, Management în Turism. Este angajat al Asociației pentru Dezvoltarea Turismului în Județul Covasna. Și – poate nu din reală vocație, dar din dorința puternică de a ajuta la păstrarea vie a tradiției – este unul dintre cei doi violoniști ai satului, alături de unchiul său, Préda Jenő bácsi, în vârstă de 88 de ani.

O nuntă are loc o dată la cinci ani sau și mai rar. Așa că oamenii folosesc orice prilej, orice sărbătoare și orice vizită pentru a cânta și dansa, îmbrăcați în frumoasele lor costume populare secuiești. Ei sunt aceiași cu cei pe care i-ai întâlnit în gospodăria Prințului Charles îngrijind caii, sunt aceleași femei care au frământat și au copt pâinea de dimineață și ți-au gătit prânzul și cina.

Istoria satului numără 324 de ani

În 1692, un strămoș al Contelui Tibor Kálnoky a construit în lunca râului Zălan o glăjerie, adică o fabrică de sticlă. Resursele erau generoase pe vremea aceea: mult nisip și mult lemn pentru coptoare. În jurul acestei fabrici s-a format satul Zalánpatak / Valea Zălanului.

În secolul al XIX-lea, au avut loc tulburări și revolte în rândul muncitorilor nemulțumiți de condițiile de muncă. În anul 1860, oamenii revoltați au dat foc glăjeriei și au distrus-o pentru totdeauna. Economia satului a rămas să se bazeze pe agricultură și mai ales pe creșterea animalelor.

Obiectele fabricate cu sute de ani în urmă au rezistat, însă, prin gospodării și le găsești expuse în Muzeul Satului. Dar și  Prințului Charles și-a adunat o colecție de asemenea obiecte în casele sale de oaspeți.

Trecutul renaște. Dar viitorul? Speranța celor care vin și se minunează este ca niciodată în viitor să nu se piardă autenticitatea satului și a oamenilor lui.

Informații privind posibilitățile de cazare și obiectivele turistice din Covasna, pe www.ViziteazaCovasna.ro.

Muzeul Satului Zalánpatak / Valea Zălanului

Loading...
Recomandari
Libertatea
Doctorul Zilei
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Video