Turismul primavara in Marginimea Sibiului

Cetatea medievala Biertan
 Cetatea medievala Bietan, o "perla a Transilvaniei"

Amestec savuros de culturi si traditii, conferit chiar de situarea ei in spatiu, o zona de "margine" intre Valahia si Ardeal, Marginimea Sibiului este un loc unic in Romania. Beneficiind de o clima blanda, cuibarite ca intr-un caus intre deal si munte, de jur imprejurul vechiului Hermannstadt, localitatile din Marginime, ce deseneaza exact vechea frontiera austro-ungara din sudul Transilvaniei, au devenit un punct forte al turismului rural romanesc.

Locuitorilor, un amestec intre pastorii stapanitori ai muntilor, vestitii mesteri sasi, apoi italieni, maghiari sau svabi in cautarea unui loc sub soare, chiar asa li se spune: ,,margineni" (fiindca locuiau in marginea tarii). Drumurile lor cu turmele au lasat urme in istorie: ba catre Dunare, apoi, mai departe, inspre Stambul, si la tarmul Adriaticii, in nord, dincolo de Tisa, pana in tinuturile panilor polonezi, ori spre Rasarit, pana la Caucaz.

Pe urmele lor, in vechile burguri, in oraselele risipite pe vai, la intretaierile drumurilor si albiilor de rauri, au presarat locurile cu cetati, cu castele splendide, cu biserici unicat…

Cisnadioara. Biserica-cetate Situata pe varful stancos al muntelui, pe un platou foarte ingust, ce a impus forma sa dreptunghiulara, bazilica din Cisnadioara, construita din piatra, are un plan compus dintr-o nava centrala flancata de doua turnuri neterminate si de un splendid portal cu o ambrazura bogat decorata.

In interiorul incintei sunt inca vizibili mai multi bolovani pastrati pe galeria de lupta inca din 1850, despre care exista legenda care spune ca fiecare mire trebuia sa duca in cetate, inainte de nunta, in luna Martisorului, cate un astfel de bolovan care sa fie folosit la apararea cetatii. De la aceasta biserica provine una dintre cele mai cunoscute piese de arta medievala din Europa, statueta din lemn „Madona cu pruncul“, aflata la Muzeul Brukenthal.

Rasinari. „Republica de la Sibiu“ Vechea resedinta episcopala ortodoxa a fost un veritabil „pamant al fagaduintei“, caci printr-un decret al imparatului Iosif al II-lea, in anul 1787, i s-a consfintit dreptul la autodeterminare si indepenenta fata de comitii Sibiului.

Portul popular cu care se afiseaza rasinarenii in zilele de sarbatoare i-a atras dintotdeauna, ca un magnet, pe turisti. Aici se pastreaza unul dintre cele mai frumoase obiceiuri de Martisor din tara, un scenariu ritual de innoire a timpului la echinoctiul de primavara: in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui, parintii daruiesc copiilor un martisor-moneda din argint, in general un banut vechi.

El e legat de incheietura mainii cu snur rosu-alb, despre care se spune ca ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte. Mica moneda se poarta la mana vreme de 12 zile (cate luni sunt in an), pentru ca cei mici sa fie norocosi, sanatosi si curati ca argintul, tot timpul anului, apoi se agata in primul pom inflorit pe care copilul il vede.

Ocna Sibiului. Spectacol, mister si sanatate Atestata din 1263, asezarea e celebra datorita lacurilor sarate cu proprietati curative unice, formate pe locul uria-selor saline, sapate „in clopot“, la sute de metri adancime. Un astfel de tur al lacurilor, fiecare cu propria sa legenda si cu propriul sau cadru natural, constituie un spectacol uluitor. Ascunse in mijlocul padurilor seculare si inconjurate de zeci de pensiuni confortabile, numele lacurilor Ocnei spun propriile povesti: Lacul fara Fund, monument al naturii, Ocna Pustie, ale carei ape ajung la 160 de metri adancime, fiind cel mai adanc lac antroposalin din Romania, Brancoveanu, cu cele mai sarate ape, Avram Iancu, Ocnita, Lacul cu Namol, Lacurile Inului, Ocna Rustic…
 

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Vacanta