Trasee de vara in munti

Pe valea raului Cheia, prin paduri seculare…Pe drumul care leaga Pitesti de Ramnicu Vilcea se afla un binecunoscut loc de popas, unde oamenii mananca mititei si beau bere.

De multe ori, isi arunca privirile plictisite in zarea care se intinde dincolo de Valea Oltului. Departe, ca o spinare de dinozaur urias, isi etaleaza calcarele albe Muntele Buila sau Vanturarita.

Cei mai multi dintre ei nu vor merge acolo niciodata; cauta de obicei pensiuni cochete sau hoteluri de cinci stele pe alte meleaguri, nestiind ce bogatie de istorie si frumusete naturala ii asteapta doar la o privire distanta de masa lor…

Daca v-ati hotarat sa mergeti acolo, calea de acces principala este pe valea raului Cheia. Din Ramnicu Valcea, porniti spre statiunea Baile Olanesti. In satul Cheia parasim soseaua principala si pornim spre munte, pe un drum forestier.

Drumul – flancat de paduri seculare de fag – serpuieste pe langa apele involburate ale paraului Cheia. Dupa cativa kilometri, ajungem la o troita care aminteste de cumplitul masacru comis aici pe la 1570, cand 300 de calugari de la Schitul Iezer au cazut prada lacomiei unui aventurier…

Schituri si iar schituri
Nu departe se afla si schitul, cu o superba bisericuta pictata, unde poti afla de la maici intreaga poveste de-spre tragicele evenimente de acum 450 de ani.

Intr-o poiana, la 15 minute de mers, se afla grota Sf. Antonie de la Iezer, un monah – fost prosper negustor aroman – care si-a petrecut ultimii ani de viata in pustnicie si rugaciune in acest loc. Dupa cativa kilometri de la Schitul Iezer, in stanga noastra, se desprinde un drumeag ingust ce urca brusc spre inima codrilor seculari.

Aici, la poalele unei stanci enorme, s-a inaltat in vremuri crancene, la anul 1520, din vrednicia calugarului Pahomie – fost mare ban al Craiovei – si a haiducului Sa-va, schitul care poarta numele celui dintai. Alaturi, tasnind din inima muntelui de calcar pentru a binecuvanta locul, Izvorul Frumos isi rasfira apele in evantai.

Drumul forestier continua de la Pahomie si din loc in loc, prin raristile de padure, vedem crampeie din creasta ferestruita a Builei. Dupa circa 3 km, drumul se opreste definitiv intr-un luminis umbros. Aici puteti lasa masina.

O poteca – ce merge mai mult pe curba de nivel, strabatand poienile de sub creasta – ne duce in circa o ora la Schitul Patrunsa. Schitul este putin diferit de ceea ce intelegem in mod normal printr-un locas monahal.

Are doua biserici – una veche, datata 1740 – si alta nou-nouta, iar chiliile sunt casute separate, care stau aninate, ca intr-o poveste, pe spinarea muntelui. In zilele de sarbatoare, locul este animat; altminteri, numai soimii, care au cuiburile sus, in peretii de calcar, tulbura cu tipetele lor ascutite linistea locului.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Vacanta