Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Ilie

Anual, pe data de 20 iulie, creştinii îl prăznuiesc pe Sfântul Ilie, cel asociat în conștiința colectivă cu ploile.

traditii si superstitii de sfantul ilie

Ca la fiecare sărbătoare, și de Sfântul Ilie românii respectă o serie de tradiţii moştenite din moşi strămoşi. În plus, acestora li se adaugă superstiţiile specifice fiecărei regiuni în parte.

Cine este Sfântul Ilie

Conform www.crestinortodox.ro, Sfântul Ilie este stăpânul ploilor şi al fulgerelor. Se spune că, împins de diavol, acesta ar fi săvârşit păcatul uciderii părinţilor săi. Fiind cuprins de remuşcări, Ilie I-a cerut iertare lui Dumnezeu, iar Acesta i-a dat un car de foc şi puterea de a-i ucide pe diavoli. Atunci când fulgeră, se spune că Sfântul Ilie umblă în carul său de foc, iar tunetul este semnul că acesta a ucis un diavol. Se spune că plouă atunci când zimţii cu care sunt prevăzute roţile carului sparg cerul.

Superstiţii de Sfântul Ilie

Printre cele mai cunoscute superstiţii specifice acestei sărbători sunt următoarele trei:

– Dacă în această zi este furtună, oamenii îşi fac semnul crucii pentru ca nu cumva vreun demon să fie prin apropierea lor şi să fie fulgeraţi şi ei odată cu acesta. De asemenea, pentru a nu fi atinşi de fulgere, oamenii poartă la ei mâţişori de salcie sfinţiţi la Florii;

– Totodată, de Sfântul Ilie oamenii nu lucrează la câmp de teama ploilor, trăsnetelor, grindinei, care s-ar putea abate compromiţându-le recoltele;

– Dacă tună în această zi, oamenii spun că fructele din livezi şi alunele vor avea viermi, iar dacă plouă, se crede că va ploua 20 de zile încontinuu;

– Oamenii nu mănâncă mere până la Sfântul Ilie, întrucât se crede că acestea sunt fructele lui. În această zi, fructele sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite, existând credinţa că doar astfel acestea se vor transforma în mere de aur pe lumea cealaltă.

Tradiţii de Sfântul Ilie

Dintre tradițiile de Sfântul Ilie s-au păstrat relativ puține în zilele noastre. Organizarea târgurilor, bâlciurilor și iarmaroacelor este însă unul dintre obiceiurile la care nu s-a renunțat în multe regiuni ale țării. Dintre acestea, Târgul de fete de pe muntele Găina este cel mai cunoscut.

Ca la fiecare sărbătoare, multe dintre tradiţii erau legate de măritiş. Astfel, în noaptea dinaintea Sfântului Ilie, în anumite zone ale ţării, fetele nemăritate mergeau pe câmpurile de cânepă şi se tăvăleau dezbrăcate prin cultură, după care se întorceau acasă. Dacă în noaptea Sfântului Ilie visau cânepă verde era semn că aveau să se măritw cu bărbaţi tineri; visul în care le aparea cânepă uscată semnifica faptul că aveau să-și ia drept soţi bărbaţi bătrâni.

În dimineața zilei de Sfântul Ilie, oamenii culegeau plante de leac, în special busuioc, și plante care erau întrebuințate pentru vrăji și farmece. Busuiocul era dus de către femei la biserică, unde era sfințit. Acesta era apoi ars, iar cenușa rezultată era folosită în scopuri terapeutice.

O altă tradiție era cea referitoare la recoltatul mierii de albine. Conform site-ului www.crestinortodox.ro, acesta se făcea doar de către bărbații curați trupește și sufletește, care purtau haine de sărbătoare. Recoltarea mierii era urmată de o masă festivă în cadrul căreia se degusta această miere și se bea țuică îndulcită cu miere. Se credea că această masă era menită să asigure belșugul apicultorilor și să apere stupii de mană. Această masă se continua cu o petrecere cu cântece și jocuri. Totodată, mierea și fagurii erau duși la biserică spre a primi binecuvântare.

Tot de Sfântul Ilie, ciobanii coborau de la stâne în sat și le dăruiau iubitelor sau soțiilor furci de lemn pentru tors, realizate chiar de ei.

Ce alte tradiții și superstiții de Sfântul Ilie mai cunoști?

 

Sursa foto: 123rf.com

 

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Spiritualitate