Tot ce vroiai să ştii despre reconstrucţia sânului

Reconstrucţia sânului presupune refacerea chirurgicală a acestuia, oferindu-i un aspect natural ca formă şi volum.

Pentru o femeie care a pierdut sânul această operaţie are o mare încărcătură psiho-emoţională, deoarece îi oferă o îmbunătăţire a imaginii de sine şi a calităţii vieţii.

Este bine de ştiut că există două tipuri de operaţii de reconstrucţie a sânului.

Pentru prima se foloseşte propriul ţesut, care este recoltat de pe abdomen, sau spate, iar în cazul celei de-a doua se folosesc implanturile din silicon.

Este de preferat ca operaţia de reconstrucţie mamară să fie efectuată în acelaşi moment operator cu rezecţia oncologică.

De regulă, pentru aceste intervenţii este nevoie de o echipă de specialişti: chirurgul oncolog care realizează ablaţia, chirurgul plastician care realizează reconstrucţia si anatomopatologul, care stabileşte stadiul maladiei.

Pe lângă metodele de reconsţrucţie a volumului şi siluetei sânului sunt luate în calcul şi metodele de reconstrucţie a areolei mamare şi a mamelonului.

Cele mai eficiente metode de reconstrucţie a areolei mamare o reprezintă tatuajul medical.

De asemenea, este bine de ştiut că recostrucţia sânului este posibilă oricând după eliminarea cancerului, chiar dacă au trecut mai mulţi ani, cu condiţia ca boala să fie ţinută sub control.

Întrebări frecvente

Care sunt complicaţiile operaţiei?

Complicaţiile imediate postoperatorii care pot aparea sunt:

•hematoame, sângerări masive, motiv pentru care drenul aspirativ, care se lasă la acest nivel, va fi păstrat o perioadă mai lungă de timp (7-10 zile)

•seroame în peste 50% dintre cazuri

•infecţii

•dehiscenţa plăgii

•necroze tegumentare şi de părţi moi

Complicaţii la distanţă:

•aspect inestetic marcant

•cicatrizarea patologică

•lipsa simetriei cu sânul contralateral

Unde vor fi plasate cicatricele postoperatotii?

La nivelul noului sân va exista o cicatrice circulară de formă ovală, dispusă orizontal.

Pe toracele posterior, la locul de unde s-a recoltat lamboul, va exista o cicatrice liniară, oblic lateral şi cranial, de 20-25 cm în lungime, uneori chiar mai mult, rezultată în urma suturii directe a defectului zonei donoare.

Care sunt contraindicaţiile metodei?

•paciente necompliante

•stadii avansate ale maladiei canceroase

•patologii asociate ca infecţii, emaciere, diabet zaharat, boli grave

•dermatologice sau de sange, etc.

Tratamentul este unul eficient, dar totuşi 1% din pacienti nu obtin rezultatele dorite!

Dr. Florin Daniel Juravle, medic primar chirurgie plastică, îţi răspunde la întrebări pe chirurgie plastică!

Dacă ai o întrebare, o poţi posta sub acest articol!
 

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Sport si sanatate