Toamna in tinutul Bistritei

Depresiunea Colibita este o statiune unde poti sa petreci o vacanta activa sau sa te relaxezi, admirand peisajul.

Cand zilele caldute de toamna aduc cu ele mirosul de must, iar zbuciumul vantului invita la dans frunzele din codrii de-acum ruginiti de brume, mi se face un dor nebun de un loc absolut minunat aflat undeva in nordul tarii, departe de agitatia cotidiana.

Este un loc superb aflat la poalele muntilor Calimani, intr-o mica depresiune intramontana, care se numeste Colibita.

Puteti ajunge aici fie dinspre Bistrita, fie din tinutul Dornelor. Daca alegeti prima varianta, este obligatoriu si un popas in batranul oras transilvanean.

Vechi centru comercial strans legat de Moldova, ai carei domnitori l-au avut de mai multe ori in stapanire, orasul are cateva cladiri interesante, amplasate chiar in centrul sau. Biserica gotica, cu o inaltime de 75 de metri, domina si astazi orasul, amintind de gloria si inflorirea economica a secolelor trecute.

Pe peretele dinspre sud al bisericii se gaseste cea mai veche sculptura gotica din Transilvania, care dateaza din 1320 si reprezinta chipul unui cavaler. Langa ea sunt situate ,,sugaletele”, cladiri din secolul al XVI-lea, unite intre ele prin arcade marete.

Casa Argintarului, fosta biserica a minoritilor, si ruinele fostului zid al cetatii cu Turnul Dogarilor sunt cateva dintre cladirile care dau orasului un aspect medieval.

In Bistrita se afla, de asemenea, casa memoriala a poetului si revolutionarului pasoptist Andrei Muresanu, a carui poezie, ,,Desteapta-te, romane”, pe muzica lui Anton Pann, a devenit imnul de stat al Romaniei.

Colibita, o depresiune-statiune
Parasim orasul pe drumul national 17, spre Vatra Dornei, strabatand succesiv comunele aflate pe Valea Bargaului, cunoscute sub numele generic de “Bargaie”.

Admiram casele inlantuite in stil transilvan, cu porti solide si ferestrele ferecate-n jaluzele traditionale de lemn. Carute transporta molcom roadele toamnei spre hambare, in asteptarea nu prea departatei ierni.

Din Bistrita Bargaului, parasim soseaua nationala cotind spre dreapta si traversam un pod peste Bistrita Ardeleana.

De aici pana la barajul lacului de acumulare mai sunt 6 km, pe un drum foarte prost, rupt de viiturile de anul trecut. Peisajul care ne asteapta sus, in capatul din aval al lacului, merita insa orice efort.

La origine o asezare de colibe pentru varatul vitelor, de unde i se trage si numele, Colibita a devenit, odata cu aparitia lacului de acumulare, o statiune in toata puterea cuvantului.

Vara o multime de corturi se vad pe malurile lacului, traversat de tot felul de ambarcatiuni, iar traficul pe soseaua de contur atinge in weekenduri cote alarmante pentru iubitorii de liniste.

Toamna lucrurile reintra in normal si mica depresiune inconjurata de varfuri impadurite se oglindeste in liniste in apele netulburate ale lacului de acumulare.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Vacanta