Ce să faci dacă eşti discriminată la job

hepta_1362351

Esti data la o parte, doar pentru ca esti femeie, atunci cand colegul tau promoveaza? Sau primesti bani mai putini, desi ocupi acelasi post ca si sotul tau si te ocupi si de ingrijirea casei? Atunci, afla ca esti discriminata si e momentul sa actionezi.

Potrivit Centrului Parteneriat pentru Egalitate, in Romania, din totalul populatiei cu varste de peste 15 ani, peste 2/3 din barbati au o ocupatie, comparativ cu 1/2 in cazul femeilor, ceea ce intretine dependenta femeii de barbat. O femeie din trei traieste doar din ajutorul de somaj sau nu castiga nimic, neavand nici macar pensie.

Desi in invatamant lucreaza circa 280.000 de femei, in pozitiile in care se elaboreaza politici educationale si se iau decizii ponderea femeilor scade dramatic. In mass-media, ponderea femeilor in functii de conducere este de aproximativ 11%.

Cazuri de discriminare

Simona lucreaza ca secretar-general de redactie la o publicatie, alaturi de un coleg. Initial, numai el detinea aceasta functie, ea fiind doar secretar de redactie. Dupa ce a promovat si ea, a fost bucuroasa ca i s-a marit salariul.
Nici nu i-a trecut prin cap ca este platita mai prost decat colegul ei, desi are aceleasi responsabilitati si munceste la fel de mult. S-a simtit nedreptatita, dar nu a avut curajul sa ceara explicatii patronului. I-a fost teama ca isi pierde serviciul.

Ulterior, a aflat ca nu primea nici indemnizatie de conducere, desi colegul beneficia. “Am incercat, subtil, sa pun problema la Financiar. Dar palida incercare! Nu s-a intamplat nimic.”

Maria lucra la o firma privata, unde majoritatea salariatilor erau femei. Cand sarcina ei a devenit vizibila, nevasta patronului a inceput sa se poarte urat cu ea. Mai mult, patronul nu a vrut sa-i plateasca drepturile pentru concediul de sarcina si pentru cel de maternitate.

El a motivat ca nu intelege sa plateasca un angajat care “sta acasa”. Cand i s-a explicat la Contabilitate ca banii respectivi se scad de catre stat din obligatiile lui fiscale, s-a mai domolit, dar tot a refuzat s-o reprimeasca dupa concediul de maternitate.

In plan global, discriminarea este omniprezenta in societatea de astazi, mai cu seama in tarile mai putin dezvoltate. Auzim zilnic de oameni discriminati pe criterii de rasa, nationalitate, etnie, sex, religie, convingeri politice sau pentru ca au HIV/SIDA.

In Romania, discriminarea se manifesta mai ales in functie de etnie, de contractarea bolii SIDA si de sex. La noi, “discriminarea bazata pe sex” se refera de obicei la discriminarea femeii in raport cu barbatul in privinta egalitatii de sanse si tratament.

Cristian Jura, reprezentantul Romaniei la Bruxelles pentru probleme de minoritati si discriminare, sustine insa ca la noi nu se poate vorbi de o discriminare pe scara larga si sistematica a femeii, ci mai degraba de practici discriminatorii.

Discriminarea directa

Forma cea mai cunoscuta se manifesta la angajare: fie anumite posturi sunt, pur si simplu, interzise femeilor, fie intervin criterii legate de varsta, pregatire profesionala ori statut social.

In octombrie 2003, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) a monitorizat, timp de o saptamana, anunturile de locuri de munca publicate de ziare nationale: din 3.000 de anunturi, 680 erau discriminatorii, majoritatea pe criteriul varstei (atat la femei, cat si la barbati). De regula, angajatorii cauta femei tinere (pana in 30 de ani), nemaritate, fara copii (adica “fara obligatii”) si cu studii medii.

Rezulta ca vei gasi mai greu un post daca ai trecut de 30-35 de ani, ai o familie si ai terminat o facultate. Practic, esti marginalizata si te simti inutila. Pana cand piata muncii se va regla, CNCD incearca, prin amenzi aplicate angajatorilor si ziarelor care publica anunturi discriminatorii, sa inlature cel putin din anunturi inducerea ideii de marginalizare.

Discriminarea directa se mai manifesta la specializare, promovarea in functie, accesul in posturi de decizie. Deseori se face referire la “timp”. Intrucat are in grija familia, copiii, parintii sau poate socrii, femeia nu e disponibila pentru ore suplimentare si deplasari in interes de serviciu. Dar nu si atunci cand vine vorba de disponibilizari sau pensionari: atunci este prima vizata!

De asemenea, maternitatea arunca pe umerii femeii nemultumirea angajatorului. Acesta vede in gravida o forta de munca mai putin productiva, care va lasa disponibil, chiar si numai temporar, postul din schema.

Nu de putine ori, patronii incearca s-o convinga pe femeie sa nu beneficieze de dreptul de a-si creste, timp de doi ani, copilul, amenintand-o cu neincadrarea in munca la finalizarea concediului.

Lipsa de educatie e mai grava in cazul fetelor, fiindca se rasfrange ulterior asupra intregii ei familii.

Femeia mai este discriminata direct la salarizare. Cel mai adesea, meseriile traditional feminine sau cele ocupate de femei sunt mai prost platite in comparatie cu meseriile rezervate traditional barbatilor sau cu locuri de munca similare ocupate de barbati.

Desi are aceleasi atributii si e la fel de competenta, deseori femeia primeste mai putin. Un studiu elaborat de Guvern (impreuna cu o serie de agentii ONU si peste 20 de ONG-uri) dovedeste ca femeile au acces mai greu la functii de conducere si la salarii mari. Discriminarea indirecta a femeii se manifesta in mediul familial.

Roxana Tesiu, presedinte-executiv al Centrului Parteneriat pentru Egalitate (CPE) din Bucuresti, explica: “Un exemplu in acest sens e dubla zi de munca. Aceasta incepe din momentul in care femeia ajunge acasa: menaj, ingrijirea copiilor si a persoanelor varstnice. Dubla zi de munca nu e stipulata in vreo lege, dar e o forma de discriminare indirecta a femeilor de catre stat.

In situatia femeilor care au cel putin un copil, daca statul ar fi preocupat de asigurarea unor servicii alternative decente de ingrijire a copiilor (crese, gradinite, locuri adecvate de joaca pentru copii, mijloace de transport, un sistem de sprijin social), multe aspecte ale dublei zile de munca ar fi eliminate”.

Si la noi au aparut unele servicii (curatenie, baby-sitting etc.), gradinite care asigura transportul, insa tarifele sunt prohibitive pentru majoritatea femeilor.

Lege exista, dar nu o aplica nimeni

Romania are Legea 202/19.04.2002, care prevede plata egala pentru munca de valoare egala, masuri concrete de protectie a angajatilor impotriva unor concedieri ca reactie a angajatorului la o plangere privind discriminarea pe baza de sex, obligatii ale angajatorilor de a aduce la cunostinta angajatilor prevederile legii etc.

Dar angajatorii nu prea tin cont de ea. Exista si diverse comitete si comisii (Directia pentru egalitatea de sanse intre femei si barbati – din cadrul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, Comisia consultativa interministeriala in domeniul egalitatii de sanse intre barbati si femei (CODES), Comisia pentru egalitate de sanse intre femei si barbati – din cadrul Consiliului Economic si Social, Subcomisia pentru Oportunitati Egale – din cadrul Comisiei pentru Integrare Europeana a Parlamentului Romaniei, care asigura doar o egalitate formala in drepturi a femeii cu barbatul.

Discriminarea femeilor in politica

Politica este un domeniu in care femeia e discriminata indirect. Fundatia Sanse Egale pentru Femei (SEF) din Iasi urmeaza ca la alegerile locale si generale sa demareze programul de monitorizare a prezentei femeilor pe liste.

Dina Loghin, presedinte executiv al Fundatiei Sanse Egale pentru Femei (SEF) din Iasi, considera situatia femeii in plan politic “aproape jalnica, dovada si numarul mic de femei-primar, femei-consilier, femei-parlamentar sau femei-ministru, ca sa nu mai spunem ca nu exista nici o femeie-prefect si nici una presedinte de consiliu judetean”.
Potrivit datelor CPE, femeile ocupa 10% dintre cele 471 de locuri din Parlament.

Raportand acest procent la numarul populatiei feminine active (peste 3.800.000 de femei, conform ultimului recensamant), rata de reprezentare politica e de numai 8 (potrivit studiilor sociale, numai participarea a 30% dintre femei poate avea impact asupra politicilor unui stat).

Pe de alta parte, semnaleaza Dina Loghin, exista situatii in care barbatii limiteaza drepturile civile si politice ale femeilor, si anume, dreptul de vot individual, “in special in mediul rural se voteaza in familie” Acest lucru se face cu acordul tacit al comisiei de votare si este tot o forma de manifestare a discriminarii”.
Fundatia SEF din Iasi asigura femeilor, printr-un consilier juridic si un avocat, asistenta de specialitate necesara si asista gratuit cateva cazuri in instanta.

Stereotipul femeii casnice

Asociatia pentru Promovarea Femeii din Romania desfasoara anual campanii de informare si programe educationale. Adela Dinu, director-executiv al Asociatiei pentru Promovarea Femeii din Romania (APFR – Timisoara): “Majoritatea reclamelor la produse de intretinere casnica au ca protagonista femeia. Acest fapt intareste stereotipul potrivit caruia femeia trebuie sa se ocupe de activitatile domestice, pe langa cele legate de serviciu”.

De ce nu am prelua si noi conceptul reclamelor din strainatate, care atribuie aceasta “virtute” si barbatilor? Asociatia pentru Promovarea Femeii din Romania (APFR – Timisoara) a realizat o publicatie privind drepturile femeii, desfasoara anual campanii de informare si ofera servicii directe de consiliere psihologica, juridica, reprezentare in instanta, asistenta sociala si programe educationale pentru femeile defavorizate (care au venituri mici, cu multi copii, fara loc de munca, victime ale abuzului sexual si violentei in familie).

Femeile nu fac reclamatii

Desi sunt discriminate, femeile nu reclama faptul ca sunt nedreptatite, nefiind semnalate astfel de cazuri.Roxana Tesiu, pesedinte-executiv, Centrul de Parteneriat pentru Egalitate: “Adesea, mi s-a pus intrebarea-capcana -cum dovedesti ca femeile sunt discriminate in Romania -, atat de catre barbati, cat si de femei. Raspunsul e dificil.

Principala problema tine de faptul ca se analizeaza statutul femeilor ca grup social, dar raspunsurile care sustin absenta discriminarii sunt formulate din perspectiva personala”.

Aceasta situatie paradoxala se explica prin lipsa de informare a femeilor asupra drepturilor si posibilitatilor de actiune si prin acceptarea statutului inferior pe care i-l rezerva societatea patriarhala. Nici institutiile statului si nici organizatiile neguvernamentale de femei nu reusesc sa comunice publicului care sunt drepturile femeilor.

Pe de alta parte, problemele de acest gen sunt foarte subtile, discriminarea fiind foarte greu de dovedit cu probe (martori, lucrari scrise).

Cauzele discriminarii

Cel mai adesea, sunt puse pe seama caracterului patriarhal al societatii romanesti, a mentalitatii ca locul femeii este la cratita, iar barbatul e superior. Drept consecinta a educatiei primite acasa si la scoala, femeia crede ca feminitatea inseamna doar conditia de sotie si mama.
De aici, si cele doua stereotipuri culturale: femeia implinita, la locul ei, e nevasta si/sau mama ideala, iar cea neimplinita e femeia “nelalocul” ei, pierduta, fara familie.

Cu alte cuvinte, esti model pentru societate daca: ai serviciu si salariu bun, intretii casa ca pe o farmacie, ingrijesti de sot si copii, ajuti copiii la lectii, participi si la viata sociala in grupul de prieteni ai familiei si, pe deasupra, ai grija de parinti, eventual, de socri. La intretinerea acestui stereotip contribuie “culmea!” chiar femeile. Foarte putine mame de baieti isi invata “puii” ca barbatul trebuie sa-si ajute sotia la treburile casnice si la cresterea copiilor si chiar ii deprind de mici sa aplice cele invatate.

La nivel general, se adauga gradul de dezvoltare a societatii, care pune pe umerii femeii responsabilitati crescute si o mentine ocupata mai ales in spatiul casnic. Astfel, femeia nu are timp sa se implice in viata politica, unde prevaleaza modelul mascu-lin si se perpetueaza un discurs oficial impotriva sexului slab.

Care sunt drepturile tale daca esti gravida

Dina Loghin, Fundatia SEF: “Am facut o angajare in urma unui concurs si, dupa nici o luna de activitate, salariata a marturisit ca e gravida.
Intrucat lucrase intr-un mediu care practica pe fata discriminarea la disponibilizare, nici chiar faptul ca s-a prezentat la concurs la o organizatie de aparare a drepturilor femeii nu i-a inlaturat frica de a ne informa ca este insarcinata. Evident ca, la angajare, noi nu am cerut relatii in legatura cu statutul ei marital”.

Unde poti face reclamatie.

Potrivit legii privind egalitatea sanselor, daca reclamatia nu se rezolva la nivelul unitatii prin mediere, angajata care probeaza lezarea drepturilor sale in domeniul muncii poate introduce plangere in instanta, dar nu mai tarziu de un an de la data savarsirii faptei. Plangerile sunt scutite de taxa de timbru.

  • Legea interzice angajatorilor sa solicite femeii testul de graviditate la ocuparea unui loc de munca.
  • Potrivit OU nr. 96/2003 (protectia maternitatii la locul de munca), ai obligatia sa anunti in scris angajatorul asupra starii tale, pentru a-i permite sa ia masuri de protectie.
  • Nu poti fi concediata.
  • Cand starea de graviditate nu e vizibila, angajatorul are obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra starii tale si sa nu anunte alti angajati decat cu acordul tau scris si doar in interesul bunei desfasurari a procesului de munca.
  • Ai dreptul sa te prezinti la consultatiile prenatale in timpul orelor de program, ore pentru care vei fi platita.
  • Ai dreptul la concediu de sarcina si lauzie timp de 126 de zile si la concediu de maternitate timp de doi ani.
  • Dupa revenirea din concediul de maternitate, angajatorul are obligatia sa te reincadreze si nu te poate concedia timp de sase luni.

Solutii pentru diminuarea discriminarii

  • Schimbarea mentalitatii, incepand cu cei sapte ani de acasa, ca locul femeii este la cratita.
  • Copiii sa fie educati inca din scoala asupra egalitatii in drepturi intre femei si barbati.
  • Sa se promoveze o politica de afirmare a femeii pe piata muncii si de luare a deciziilor in politica si viata publica.
  • Statul si ONG-urile de femei sa desfasoare campanii de informare a angajatorilor si cetatenilor.

Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE) din Bucuresti a decis sa se implice in domeniul educatiei. Roxana Tesiu: “Oferim tinerelor si tinerilor modele de viata parteneriala. E firesc ca amandoi sa spele, sa calce, sa gateasca, sa intretina casa, sa aiba grija de copii, in functie de posibilitati.
Ma refer, desigur, la naturaletea gestului de a negocia acel model de viata in care sarcinile casei nu revin doar femeii. Barbatii trebuie sa inteleaga ca trebuie sa cedeze o parte din comoditatea rolului de a fi barbat si de a fi ingrijit, iar femeile – ca au resurse sa depaseasca modelul traditional de viata”.

Unde sa te adresezi

 Femeile care se considera discriminate se pot adresa, prin sesizare scrisa, Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD): B-dul Magheru, nr. 35 A, et. 5, Bucuresti, tel. 021/312.65.79, e-mail: cncd@b.astral.ro.
De mentionat ca CNCD nu poate actiona decat pana la limita legii si nu are calitate procesuala activa, care sa-i permita reclamantei sa ceara si sa obtina despagubiri. ONG-urile de femei au aceasta calitate. Iata in continuare cateva date de contact.

  • Centrul Parteneriat pentru Egalitate, organizatie membra Soros Open Network Romania: str. Caderea Bastiliei, nr. 33, sect. 1, Bucuresti, cod 711391, tel. 021/212.11.96/7, fax 021/212.10.35, e-mail: info@gender.ro
  • Fundatia sanse Egale pentru Femei (SEF), str. Impacarii, nr. 17, bl. 913, tr. 1, et. 1, ap. 3, cod 6600, Iasi, tel. 0232/21.17.13, e-mail: sef@sef.ro.
  • Asociatia pentru Promovarea Femeii din Romania, Timisoara, CP 286, OP 1, tel. 0256/29.31.83, fax 0256/49.34.81, e-mail: apfr@dnttm.ro

Autor- Adina Dragomir

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Avantaje.ro