Simbolurile Martisorului

Vom analiza in cele ce urmeaza simbolistica complexa a acestor trei culori esentiale: negrul, albul si rosul.

Negrul – este evocarea neantului si haosului, adica a confuziei si dezordinii; negrul inseamna intunericul originilor; el precede creatia, in toate religiile. Negrul este asociat raului si inconstientei si se regaseste in expresii de tipul: a-si face ganduri negre, a i se face negru dinaintea ochilor, un om negru la suflet, etc. Culoarea neagra evoca moartea. Ca imagine a mortii, a pamantului, a mormantului, a mersului prin noapte a misticilor, negrul se leaga si de fagaduinta unei vieti innoite, dupa cum noaptea poarta intr-insa fagaduinta zorilor, iar iarna, pe aceea a primaverii.

Albulcandidus– este culoarea candidatului, adica a celui care isi va schimba conditia (candidatii la functiile publice se imbracau in alb). Este o culoare de trecere, in sensul in care se vorbeste de rituri de trecere: el reprezinta chiar culoarea privilegiata a acestor rituri prin care se infaptuiesc mutatiile fiintei, potrivit schemei clasice a oricarei initieri: moartea si renasterea. Albul este o culoare a initierii.

Albul actioneaza asupra sufletului nostru precum linistea absoluta… Aceasta liniste nu este totuna cu moartea, ea abunda de posibilitati vii… Este un nimic de dinaintea oricarei nasteri, a oricarui inceput. Adesea, noteaza Mircea Eliade, in riturile de initiere, albul este culoarea primei faze, aceea a luptei impotriva mortii.

Albul este culoarea zorilor, acel moment de vid total dintre noapte si zi cand lumea visului acopera orice realitate. Cei care se indreapta spre impartasanie poarta un vestmant alb, la fel si logodnica ce merge la ceremonia casatoriei. Se spune rochie de mireasa, dar de fapt este vorba de rochia celei care merge spre casatorie: odata implinita, albul va lasa loc rosului.

Ziua urmeaza noptii, albul este al luminii diurne, solare, pozitive si masculine. Albul este un atribut al celui care se ridica, care renaste, care a izbandit intr-o incercare. Albul este culoarea esentiala a intelepciunii, purtand in sine chemarea umana catre progres. Fiind solar, albul devine simbolul constiintei diurne desavarsite.

Rosul este considerat pretutindeni ca fiind simbolul fundamental al principiului vital, cu forta, puterea si stralucirea lui. Rosul este culoarea focului si a sangelui, culoarea vietii.

Acest rosu eminamente sacru si secret este misterul vietii, culoarea sufletului, a libidoului, a inimii.

Rosul diurn, viu, solar, centrifug indemna la actiune; el este imaginea inflacararii si frumusetii, a fortei impulsive si generoase, a tineretii, sanatatii, bogatiei, a Erosului liber si triumfator. In Africa neagra, cu o vopsea rosie speciala se ung pe trup si pe fata femeile si fetele in ajunul casatoriei sau dupa ce li se naste primul copil. Exista traditii care, din Rusia pana in China si Japonia, asociaza culoarea rosie cu toate serbarile populare prijeluite de venirea primaverii, de casatorie si de nastere; adeseori, despre un baiat sau o fata se spune sunt rosii, intelegandu-se prin aceasta ca sunt frumosi.

Rosul si albul sunt cele doua culori consacrate ale lui Iehova, ca Dumnezeu al dragostei si al intelepciunii.

In extremul Orient, rosul evoca in general tot caldura, intensitatea, actiunea, pasiunea. In Japonia, culoarea rosie (aka) este purtata aproape exclusiv de catre femei. Copiii manifesta cu totii o puternica atractie fata de culoarea rosie. Rosul este culoarea vietii, ca si a nemuririi.
 

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Diverse