Povestea cidrului de mere de la Lerești, un produs 100% românesc și natural

rucsandra si alan clark

O poveste de dragoste Scoţia – România şi o pasiune comună devenită o afacere unicat în ţară. Istoria Rucsandrei şi a lui Alan şi a stilatului lor „vin de mere”, singurul cidru autentic, 100% românesc.

O cidrărie este un loc fascinant. La început pare un drum simplu, undeva într-o zonă cu livezi de mere, unde se fabrică băutura de fructe cu gust special, care îşi face loc tot mai des în frigiderele românilor, dar şi în meniurile restaurantelor şi barurilor.

După aceea, pas cu pas, impresia dispare şi îşi face loc realitatea. Rămân toamna şi frumuseţea din jur, dar descopăr că fabricarea cidrului nu este de fel un lucru simplu, iar a fi cidrar e de fapt, o ştiinţă. Cu multe taine şi subtilităţi, cu muncă pe rupte, cu chinuială şi sudoare.

Cidrul pe care l-am degustat aici şi care, recunosc, nu se compară cu nimic din ceea ce am găsit pe piaţa românească, se face greu, cu oboseală şi trudă. Şi cu mult, mult suflet. „Istoriile despre lumea necunoscută a cidrului ar putea fi spuse zile şi nopţi întregi şi, ciudat, ai putea să constaţi că tot sunt multe amănunte despre care habar n-ai”, spune Alan Clark într-o limbă română corectă, cu un inconfundabil accent britanic.

„Povestea începe imediat după intrarea în noul mileniu, când eu, un edinburghez, am cunoscut-o pe Rucsandra la o întâlnire de afaceri la care ea participa ca avocat, când m-am îndrăgostit şi am decis să întemeiem o familie, aici în România”.

Daca ai mere, faci cidru

„Pasiunea pentru cidru este unul dintre multele lucruri pe care am descoperit că le aveam în comun, după ce ne-am cunoscut”, continuă Rucsandra. „Atât eu, cât și Alan am crescut cu cidru în casă, evident făcut după metoda tradițională. Lereștiul este într-o zonă montană superbă, unde cresc numai mere, şi la fel şi în Scoţia lui Alan, unde nu cresc struguri, dar au foarte multe mere, tatăl lui fiind un pasionat producător de cidru pentru familie.

rucsandra clark

După ce ne-am căsătorit, Alan a dus mai departe tradiția și în fiecare an producea cidru cu merele noastre din grădină, pentru consumul propriu. Toamna, când se coceau merele, la noi acasă era o adevărată sărbătoare alături de prieteni, cu ajutorul cărora culegeam merele și le duceam la stors la teascul vechi al satului, pe care îl mai păstra preotul”, povesteşte Rucsandra.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Povesti adevarate