Romancieră prin puterea destinului

O boală cumplită pe care a învins-o i-a schimbat total viaţa: în loc să o îngenuncheze, a transformat-o în autor de succes.

mirela oprea1

Mirela Oprea nu este, desigur, unica femeie-scriitor din România care a pornit către o carieră strălucită. Ea, însă, femeie casnică, soţie şi mamă devotată pentru cei doi băieţi, cu griji şi probleme, gospodărind şi bucătărind excelent, este poate singura care a avut curajul unui debut literar la vârsta la care multe femei au deja nepoţi.

De când se ştie, Mirela n-a vrut să semene cu nimeni şi a trăit fascinată de magia cuvintelor şi a poveştilor iscate de ele. Ne întâlnim în pragul casei sale, ridicată discret şi cu bun gust la doar câţiva paşi de albastrul mării. „Ambianţa inspiră“, îi spun şi ea surâde discret, semn că fericirea ei e pe undeva, mai mare decât pare: „Vezi, eu am reacționat la tot ceea ce mi-a oferit viața, bune și rele, cu iubire. Avem nevoie să iubim, pentru că atunci când ești încercat de soartă, te transformi“.

Înăuntru, alcătuirea casei şi designul interior continuă demonstraţia bunului gust: decor atent studiat, suav, insinuant, select. Arhitectură cu deschideri largi, nebănuite, arcade şi piatră, antichităţi risipite printre tapiserii şi gravuri, mobile curbate aşa cum nu se mai fac astăzi, argint greu sfârtecând lumina în petice. Arome subtile. Amestecate.

Ca de club englezesc, ceva între lemn ceruit și piele. Fotografiem, în vreme ce Mirela, îmbrăcată în rochiile ei superbe semnate Mathilde, creaţii din burgul braşovean care par aici, exact în locul unde trebuie să fie, povesteşte: „Ce să îţi spun despre încercarea cumplită prin care am trecut? Pare un lucru simplu de povestit, acum când l-am depăşit şi când realizez că Dumnezeu mi-a oferit şansa unei noi vieţi.

Par cuvinte mari, nu-i aşa? Dar privind în urmă mă cutremur. În anul 2010, un diagnostic nefast mi-a pus optimismul la grea încercare. Recunosc, am fost copleșită atunci când medicul care mi-a citit tomografia mi-a spus sec că am o tumoră cerebrală, eu deja suferind de talasemie. Nimic nu m-ar fi putut pregăti pentru acele momente: clipele de uitare şi cele în care nu mai ştiam să vorbesc, întrebările… dar peste toate a venit curajul de a nu abandona.

Pentru mulţi, diagnosticul ar fi fost un semn că viaţa lor se închisese, dar eu am avut în minte doar un gând: «nu se poate să se sfârşească aşa, nu se poate ca o boală, orice nume ar purta, să îmi reteze brutal viaţa, aşa că voi reuşi să mă vindec. Este imposibil să nu reuşesc». Şi am reuşit.

Am reînvăţat să vorbesc, să exprim ce aveam în minte, să mă concentrez şi am redescoperit puterea de a aduce la lumină ce simţeam. Într-un fel, creierul meu, eliberat după operaţie de tumoră, se redescoperea, înainte de a-mi permite să mă reinventez eu însămi. De fapt, am realizat că lumea poate începe atunci când ai impresia că totul s-a sfârșit“.

mirela oprea

Mirela vorbește cu oarecare ezitare despre povestea ce îmbracă toate acestea. În ciuda succesului primului său roman ce a sedus critica devenind bestseller și fiind editat și internațional. Nu fiindcă s-ar ascunde, ci dintr-o modestie firească a omului care ştie că a făcut ceea ce trebuie să facă și că destinul său este cel care trebuie să fie: „Am văzut viața cu alți ochi și am înţeles că aşa cum se spune: suntem ceea ce gândim, iar ca să nu mă copleșească gândurile rele, i-am dat minții de lucru.

Astfel, la trei ani după operaţia care mi-a salvat viaţa, am început primul meu roman: Falsă identitate, urmat apoi de Trilogia AdevăruluiCavalerii Timpului, o adevărată provocare documentaristică pe care o voi lansa în curând; şi am în sertar încă alte câteva proiecte.

De ce de scris și nu de altceva? Poate că a fost modul prin care puteam să-mi dau frâu liber viselor. Să creez o altfel de lume, chiar dacă doar în imaginația mea, şi să văd bucuria de dincolo de cuvintele aşternute pe hârtie. Poate asta visam din copilărie și iată că s-a împlinit acum, la 48 de ani, când diagnosticul acela căruia mi-am spus că nu-i voi mai şti nici numele și mi l-am șters complet din minte, m-a făcut să-mi depășesc limitele.

Mă aflu acum la capătul unor ani fabuloși. Anii de după cancer. Ani în care am învățat cum este posibil să transformi un vis într-un alt mod de a fi. Sunt un om imperfect, cu o familie perfectă și știu că nu aș fi aici fără soţul şi copiii mei. Ani în care am învățat multe lucruri, învăț în continuare, citesc, experimentez, am eșecuri și o iau de la capăt.

Mă inspiră tot ce e în jurul meu. Culorile, sunetele, lumina, peisajele, până și obiectele, căci toate ne spun mereu, povești“.

Mirela este o femeie fericită. Fiindcă, spune ea, face exact ce îi place. În adâncul sufletului e însă, o timidă, iar uneori, succesul, aplauzele, aprecierile, îi pun sensibilitatea în încurcătură. Și atunci refugiul ei este cabinetul de lucru de la mansardă, lângă rafturile pline de cărţi. O bibliotecă de cărți şi o viaţă reinventată pe o mare de cuvinte.

Falsă identitate

„Scriu doar de mână de la prima la ultima filă, serile târziu şi ascultând muzică clasică. E un fel de ritual care mă inspiră“, mărturiseşte Mirela Oprea. Roman-confesiune sau mai degrabă roman-rugăciune pentru o lume mai bună, „Falsă identitate“ este o carte-spovedanie, o carte-epifanie.

O lectură spumoasă, fluidă și captivantă, romanul de debut al Mirelei invită la evadare și visare. O poveste de dragoste cu încărcătură erotică, o intrigă captivantă, desfășurată într-un ritm galopant, cu întorsături surprinzătoare, alături de un profund mesaj social ce devine, pe măsură ce acțiunea evoluează, un strigăt disperat către o lume care a uitat să-și conserve umanitatea. 

Cartea poate fi găsită în librăriile virtuale Elefant.ro, Libris.ro, Pravaliacucarti.ro, Books- express.ro, Self-Publishing.ro sau la Cărturești Constanța, iar varianta engleză poate fi comandată pe Amazon.com.

 

Autor: Adrian Cîlțan

Foto: Dan Borzan

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Povesti adevarate