Probleme lunare: Cum combați sindromul premenstrual

PMS sau sindromul premenstrual cuprinde ansamblul de semne şi simptome pe care unele femei le resimt în ultimele zece zile dinainte de începutul menstruaţiei. De obicei, aceste schimbări fizice, emoţionale şi comportamentale încetează odată ce menstruaţia s-a instalat.

sindrom-pms

Georgeta Ionică, farmacist DONA, doctor în ştiinţe farmaceutice, ne vorbeşte despre acest sindrom, factorii declanşatori, prevenţia simptomelor, sfaturi pentru combaterea durerilor şi igiena în timpul menstruaţiei.

Ce înseamnă sindromul premenstrual

Cele mai frecvente simptome care anunţă venirea menstruaţiei sunt: lipsa de energie, creşterea sensibilităţii sânilor, scăderea libidoului, modificări de apetit, simptome intestinale de tip crampe abdominale, tulburări de tranzit, dureri musculare şi osteoarticulare difuze, precum şi o stare emoţională marcată de o dispoziţie schimbătoare, dificultate în concentrare, anxietate.

Nu se cunoaşte motivul pentru care unele femei suferă de sindrom premenstrual. Este bine de ştiut că aproape trei sferturi dintre femei trec de-a lungul vieţii prin momente în care experimentează astfel de simptome, fără a suferi de acest sindrom. Simptomele pot debuta la orice vârstă, dar, în general, sunt declanşate de schimbarea echilibrului hormonal (cum ar fi pubertatea), pierderea unei sarcini sau schimbarea metodei de contracepţie. Mai puţin de 10% din femei pot prezenta persistent semnele şi simptomele sus-menţionate, condiţie ce poartă numele de disfuncţie disforică premenstruală.

Factori declanşatori:

• Schimbările hormonale: în ultimele zile de dinaintea menstruaţiei, nivelurile de estrogeni şi progesteron din sânge scad mult, iar acest lucru poate declanșa suita de simptome caracteristice sindromului premenstrual.

• Regimul alimentar are un rol foarte important: Carenţele sau deficitul de calciu, vitamine de tip A, B şi E se asociază cu o producţie insuficientă de serotonină, ceea ce declanşează starea psihică instabilă şi anxietatea. De asemenea, alimentaţia prea sărată sau consumul inadecvat de lichide pot declanşa sau agrava simptomatologia, antrenând retenţia hidrosalină cu apariţia de edeme, senzaţie de balonare, tensionare a sânilor etc.

• Sedentarismul poate accentua simptomele sindromului premenstrual, antrenând un status depresiv. De asemenea, persoanele care suferă de depresie vor resimţi mai puternic simptomele.

Prevenţia simptomelor:

Nu există tratament preventiv pentru sindromul premenstrual, dar există soluţii multiple care pot ameliora calitatea vieţii. Este recomandată schimbarea stilului de viaţă, respectiv o activitate fizică periodică, asociată unui regim igieno-dietetic echilibrat. Un aport adecvat de lichide, mese în cantităţi mici şi dese, evitarea alimentelor foarte sărate, o alimentaţie bogată în fructe, legume şi produse lactate permit diminuarea sau chiar dispariţia semnelor şi simptomelor din sindromul premenstrual. Sunt recomandate în special alimentele bogate în magneziu, vitamina B6 şi vitamina E, precum şi suplimentele de vitamine şi minerale. Bineînţeles este de evitat consumul frecvent de cafea, cafeină şi alcool sau fumatul.

Activitatea fizică variată, de genul a două-trei ore de gimnastică pe săptămână, plimbările, joggingul, înotul sau ciclismul, asigură o stare de bine resimţită atât fizic, cât şi psihic, prevenind depresia. Psihoterapia, de genul terapiei cognitiv-comportamentale, permite un bun control al anxietăţii şi prevenţia factorilor declanşatori. În ceea ce priveşte tratamentul, este recomandat tratamentul pe bază de ciuboţica-cucului (Evening primrose).

Medicamentele prescrise în sindromul premenstrual se adresează în principal calmării simptomatologiei şi sunt reprezentate de: antiinflamatoare de tip non-steroidian (care calmează durerea), contraceptive de tip estroprogestativ, anxiolitice şi antidepresive din clasa inhibitorilor de recaptare a serotoninei. Antiinflamatoarele non-steroidiene (de tipul aspirinei, paracetamolului, ibuprofenului) au efect analgezic şi antiinflamator, calmând disconfortul antrenat de durerile abdomino-pelvine. Contraceptivele estroprogestative blochează ovulaţia şi echilibrează balanţa hormonală.

La persoanele la care deficitul de estrogen înrăutățește sindromul premenstrual se recomandă ca tratamentul hormonal să fie administrat 24 sau chiar 28 de zile din 28. Efectele secundare cele mai frecvente sunt retenţia de fluide şi iritabilitatea. Antidepresivele de tipul inhibitorilor de recaptare a serotoninei înlătură senzaţia de oboseală, tulburările de comportament alimentar şi digestive, precum şi tulburările de somn, dar pot declanşa ca efect secundar scăderea libidoului. Această clasă farmacologică este recomandată ca o soluţie alternativă şi nu ca tratament de primă intenţie. Se administrează de preferinţă în a doua fază a ciclului menstrual. Este un tratament care poate antrena efecte secundare variate şi importante, din acest motiv se eliberează numai cu prescripţie medicală.

Sfaturi pentru a combate durerile menstruale

Durerile mensturale pot fi combătute fie printr-o alimentaţie bogată în vitamine şi săruri minerale şi sport, fie prin câteva metode simple, folosite încă de pe vremea bunicilor noastre: ceaiul de gălbenele, coada şoricelului şi coada calului – două-trei căni pe zi în perioada menstruaţiei sau chiar şi înainte de instalarea menstruaţiei pentru a evita durerile din primele zile, recomandă specialistul farmaciilor Dona, Georgeta Ionică.

Foto: Shutterstock

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Sanatate