Privilegiul de a fi femeie…

Femeia "feminina" si barbatul "masculin" sunt doua jumatati de oameni. Cum devenim oameni intregi?

Dictionarul de sinonime al limbii romane si DEX-ul, din care va citez mai jos, consemneaza ce intelesuri avem noi, femeile si ce intelesuri au barbatii in limba noastra, asa cum este ea folosita popular.
FEMÉIE, s.f. 1. Persoana adulta de sex feminin; muiere. 2. Persoana de sex feminin casatorita. (Pop.: sotie, nevasta) :: FEMÉIE s. 1. (pop.) Muiere, nevasta, (fig.) fusta. 2. femeie de serviciu v. servitoare. 3. femeie de strada v. prostituata. :: FEMÉ//IE ~i f. 1) Persoana matura de sex feminin. ~ in casa, femeie angajata, in trecut, pentru treburi gospodaresti. 2) (pop.) Persoana de sex feminin care si-a pierdut fecioria.
BARBÁT, -A,. I. S. m. 1. Persoana adulta de sex masculin. Om in toata firea. 2. Sot. II. Adj. (Rar) Curajos; voinic; harnic, activ. :: BARBÁT s. 1. om. 2. v. sot. :: BARBÁT adj. v. brav, curajos, cutezator, darz, inimos, indraznet, neinfricat, semet, viteaz.

Sunteti de acord ca nu ne flateaza deloc compararea sensurilor celor doi termeni. Mai mult, nu ne vedem nici doar ca pe o prelungire a maturii, nici doar ca pe o prelungire a sexului incat, ba sa ne definim ca servitoare, ba ca prostituate. Probabil ca multe ne credem, si chiar suntem, oameni in toata firea, curajoase, harnice, active, indraznete. Si ca aceasta nu ne obliga nici sa devenim, nici sa imitam barbati. Totusi, asa ne reflecta dictionarele anului in care ne aflam. Un proverb popular spune ca nu e nebun doar acela care mananca sapte paini, ci si acela care i le da. In acest caz, nu sunt de vina doar cei care ne limiteaza si ne injosesc imaginea de femei, ci si noi, fiindca nu ne opunem umilirii culturale. Iar cultura noastra e una dominant misogina (dispretuitoare fata de femei pentru simplu fapt ca sunt femei). Daca rememoram ce am citit despre cat de scurta ne e mintea (Eminescu) sau cat de "nulitati simpatice" suntem (Cioran), ne dam seama ca eram poate prea fragede sa luam in seama si prea diferite ca sa luam in serios stereotipurile care ne trasau "destinul" de "sex slab". Deschideti manualele din care invata si azi copiii nostri. Mamele, in genere, gatesc, cos, spala. Bunicile mai torc (inca!) lana. Tatii zboara cu avioane, vin si pleaca spre locuri interesante sau macar ara cu tractorul. Mamele stau acasa, ingrijesc si asteapta. Valorile in care sunt educate fetele sunt mai ales harnicia si cumintenia; cele in care sunt educati baietii sunt disciplina, independenta, autoafirmarea. Ele pot deveni profetii care se autorealizeaza. Pe scurt, o femeie reusita e cea care munceste, deretica intruna si sta la "locul ei", loc stabilit de o cultura patriarhala care, repetata in manuale, in reclame, in dictionare si carti, in filme, in familie, devine reflex interior. Au dreptate cei care spun ca sediul principal al patriarhatului (forma de organizare in care barbatul e "cap", dominant si important, iar femeia e supusa si mai putin importanta) este mintea noastra, a femeilor, si pana nu iese de acolo, nici o lege si nici o institutie nu il pot scoate din structurile adanci ale vietii noastre psihice si sociale.

Cercetarile ne spun ca fetele sunt crescute intr-o morala a grijii fata de ceilalti, iar baietii intr-o morala a drepturilor.

La ce duce sa expui mereu o fetita sau un baiat la aceste informatii mai mult sau mai putin culte? Cercetarile ne spun ca femeile se vad ca pe un nod intr-o retea de relatii umane (sateliti), iar barbatii se vad singulari, mai ales ca "buric al pamantului". La maturitate, femeile au probleme serioase de autoafirmare. Ele se cred egoiste si vinovate daca isi urmaresc realizarea personala, si de aceea tind sa se "dizolve" in relatia cu ceilalti, ca mame, iubite, sotii. Baietii, in schimb, au probleme cu relatiile umane, in care sunt mai greoi si mai nepriceputi. Tot cercetarile spun ca aceste invataturi sunt schioape pentru ambele sexe si ca nu ne fac oameni intregi, ca ar trebui sa devenim "bilingvi" moral ca sa avem sansa sa nu esuam: noi, femeile – ca profesioniste sau ca persoane publice; ei, barbatii – ca soti, tati, prieteni, colegi. Valorile "feminine" si cele "masculine" trebuie oferite ca reper ambelor sexe, iar alegerea combinarii lor dupa structura propriei personalitati trebuie facuta in cunostinta de cauza. In lumea noastra, aceste "batalii" contra curentului popular mutilant nu s-au dus inca. Mai folosim expresiile "sexul slab" si "sexul tare", cu amendamentul ca cel "slab" e si frumos, amendament din care nu deriva si ca cel "tare" e urat. Daca asteptam calaretele ori calaretii pe cai albi sa isi asu-me aceasta responsabilitate in locul nostru, ne inselam…

Mihaela Miroiu
Este prof. univ. dr. la Facultatea de Stiinte Politice din cadrul Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative Bucu- resti. Este initiatoarea primului masterat de Studii de gen din Romania si a publicat numeroase lucrari in domeniul stiintelor politice, teorii politice feministe si etica politica.
De peste zece ani, este o prezenta constanta in societatea civila, promovand egalitatea de sanse intre femei si barbati, coordonand actiuni civice de protest impotriva discriminarii de gen in politica si mass-media. Are numeroase articole si participari la dezbateri televizate privind conditia femeilor din Romania si ofera consultanta privind strategii de emancipare culturala, civica si politica pentru femei.
In cadrul celei de-a opta editii a Galei Premiilor Femeia Anului 2005, avantaje i-a decernat Premiul Femeia Anului 2005 pentru Promovarea si Apararea Drepturilor Femeii.

 

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Psihologie