Paradontoza, o boală care devine la modă! Cum să te fereşti de ea!

smile

Alimentatia moderna, bogata in produse ultrarafinate, este unul dintre principalii responsabili de aparitia paradontozei. La ea se adauga fumatul, stresul si automedicatia – alte “minuni” ale civilizatiei, care ne imbolnavesc.

Frica de ambientul stomatologic si anxietatea dentara sunt principalele bariere care impiedica pacientul sa apeleze, din timp, la tratamentul preventiv de ingrijire orala.

Explicate prin senzatia de durere si reactia de aparare la stimuli nocivi (zgomotul produs de freza, vederea instrumentarului etc.), aceste fobii stomatologice au un impact negativ asupra mentinerii starii de sanatate a organismului.

Pacientii diagnosticati cu anxietate stomatologica amana sau renunta la tratamentul periodic de profilaxie dentara. Studiile efectuate au demonstrat ca femeile prezinta coeficiente mai ridicate ale anxietatii stomatologice fata de barbati, dar teama se diminueaza cu inaintarea in varsta.

Stomatologia moderna este ultraconservativa si se bazeaza pe un diagnostic precoce si un tratament profilactic. Succesul oricarui tratament stomatologic consta intr-o igiena buco-dentara adecvata si in vizitele periodice la cabinetul medicului.

Ce este paradontoza

“Maratonul” dentar in paradontoza incepe cu mobilitatea dintilor si se finalizeaza cu pierderea acestora. Paradontoza nu este o imbolnavire a dintilor, ci o boala care ataca radacina acestora, uneori chiar si osul maxilar sau mandibula, o boala a gingiei, care se manifesta in majoritatea cazurilor prin pierderea precoce a dintilor.

Paradontoza reprezinta o degenerare a paradontiului, tesut prin care sunt fixati dintii in osul maxilarelor, constand in retractia gingiilor, dezvelirea pronuntata si, in final, caderea lor.

E confundata adesea cu gingivita, care reprezinta, de fapt, primul stadiu al bolii. Paradontopatiile se instaleaza lent, fara simptome evidente. Un semn important, cu ajutorul caruia se pune diagnosticul de certitudine in paradontopatii, il reprezinta pungile paradontale.

Acestea favorizeaza stagnarea secretiilor si a resturilor alimentare, predispunand la abcese de tip paradontal foarte dureroase. Imbolnavirile paradontale provoaca pacientului o stare de disconfort fizic si mai ales psihic.

Boala paradontala e ireversibila, avansarea ei putand fi stopata printr-o buna igiena orala si vizite periodice la stomatolog.

Factori favorizanti in aparitia paradontozei

Cauza aparitiei paradontozei nu este cunoscuta, dar se considera a fi provocata de un dezechilibru neuroendocrin pe o imunitate scazuta a organismului, in prezenta factorilor predispozanti si favorizanti.

Fumatul scade puterea de autocuratare a dintilor, prin scaderea vascularizatiei la nivelul gingiilor si diminuarea fluxului salivar.
Periajul excesiv al dintilor contribuie la marirea gradului de mobilitate a acestora. Alergiile la diferitele metale utilizate la confectionarea lucrarilor protetice constituie un alt factor predispozant in paradontoza.

Factorii care maresc riscul aparitiei paradontozei sunt: igiena orala defectuoasa, varsta, automedicatia, stresul, afectiunile endocrine, o dieta saraca in vitamine si minerale, consumul mare de zahar, anticonceptionalele, diabetul, chimioterapia, imunitatea scazuta. Paradontoza este o boala genetica, agravata de fumat, consum de alcool, placa bacteriana, tartru dentar (piatra pe dinti), o igiena bucala deficitara, lucrari protetice neadaptate.

Intre factorii predispozanti majori ai paradontozei este citata civilizatia. Omul modern consuma alimente moi, prelucrate si ultrarafinate, care stagneaza intre spatiile interdentare si anihileaza abraziunea (tocirea fiziologica dentara, favorizand inflamatia de tip iritativ, precum si asocierea leziunilor in muscatura traumatica).

Numarul agentilor capabili sa declanseze boala ori sa predispuna paradontiul la imbolnavire se ridica la peste 360. Primele locuri sunt ocupate de tartrul dentar si deficientele de alimentatie.

10 semne alarmante ale bolii paradontale

Primul semn al bolii il constituie inrosirea si umflarea marginilor gingivale, care sangereaza frecvent la periaj.

Boala afecteaza toate structurile care inconjoara dintele si este determinata de acumularea placii bacteriene si de formarea tartrului dentar.

Paradontopatiile se prezinta sub doua forme: inflamatorii, sau parodontite, si neinflamatorii, sau paradontoze. Prima categorie predomina, intalnindu-se in majoritatea cazurilor (90-95%).

1. Senzatia de tensiune gingivala si durere la masticatie
2. Gingii rosii, inflamate, moi si sensibile
3. Mancarime la nivelul gingiilor (prurit gingival)
4. Sangerarea gingiilor la periaj sau la folosirea atei dentare
5. Mirosul neplacut al gurii (halotiza)
6. Retragerea gingiilor (retractia gingivala) de pe suprafata dintelui, cu dezvelirea progresiva a radacinii, avand drept consecinta o crestere a sensibilitatii la agentii termici si chimici.
7. Infectie (puroi) intre dinti si gingii, care apare la presiunea acestora.
8. Mobilitatea dintilor, chiar si in absenta retractiei gingivale (o modificare in felul in care se mentin dintii atunci cand muscam).
9. Gust neplacut in gura – o situatie des intalnita
10. Bruxismul (scrasnitul involuntar al dintilor)

Profilaxie

O problema extrem de importanta a stomatologiei moderne o reprezinta metoda profilactica. Nu este suficient sa avem dinti sanatos, ci ne trebuie si un suport solid pentru ei, reprezentat de tesutul parodental.

Tratamentul preventiv in boala parodontala consta in insusirea corecta a tehnicii de periaj; controlul stomatologic regulat (o data la trei – patru luni); indepartarea factorilor iritativi reprezentati de placa bacteriana si de tartrul dentar (piatra dentara); fluorizari o data la sase luni (aplicatii locale cu fluor pentru intarirea smaltului).

Tratament

In paradontoza nu exista un tratament universal, ci un tratament individualizat, in functie de faza evolutiva a bolii. Acesta se poate baza pe o terapie nechirurgicala in stadiile incipiente ale bolii, precum si pe un arsenal chirurgical, in cazul unor afectiuni grave, ireversibile, ale paradontiului.

Tartrul este dusmanul numarul unu al paradontozei, deoarece piatra dentara tine gingia departata de dinte, in spatiul respectiv inmultindu-se microbii.

Tendintele moderne in terapia parodontala nechirurgicala sunt detartrajul cu ultrasunete si periajul facut profesionist. Considerate a fi cele mai simple manopere terapeutice, ele au rolul de a elimina factorii iritativi locali. Prin educatie si autocontrol, pot fi corectate si abaterile nefunctionale, de exemplu bruxismul (ticul nervos al strangerii involuntare a arcadelor dentare, pana la auzul unor scrasnete).

Este intalnit din ce in ce mai des la pacientii cu responsabilitati decizionale si supusi stresului emotional, in conditiile unui ritm alert de viata. Pentru pacientii care nu isi pot corecta singuri acest gest involuntar, se confectioneaza gutiere (mulaje) din material plastic, care impiedica tocirea in timp a dintilor.

Detartrajul ultrasonic trebuie facut de doua-trei ori pe an si poate fi asociat cu detartrajul clasic. Este sigur si eficient in profilaxia bolii parodontale. Indepartarea nedureroasa a tartrului reprezinta optiunea stomatologica cea mai indicata in tratamentul preventiv al bolii.

Periajul profesional apeleaza la sistemul air flow, care nu este altceva decat un dus bucal, care curata, fara sa agreseze, gingiile si spatiile interdentare.

Implantul dentar nu este o solutie de tratament al paradontozei, ci o solutie de protezare pentru 10-15 ani.

Sfaturi practice

– Consuma paine integrala, bine coapta, chiar veche, uscata, precum si coaja de paine crocanta (miezul de paine si painea prea proaspata atrag nu numai o lenevire a masticatiei, ci si lipirea de dinti si de cerul gurii a particulelor aderente, care vor fermenta). Alimentele crocante stimuleaza actul masticatiei si au rolul de a produce o salivatie abundenta, care va spala dintii si spatiile interdentare, impiedicand aparitia cariilor.

– Inlocuieste zaharul cu miere.
– Fructele crude, pe langa aportul de vitamine, asigura o buna spalare a dintilor, precum si un masaj al gingiilor. Se cunoaste efectul marului asupra dentitiei, asemanator celui obtinut prin folosirea pastei de dinti si a periutei.

– Obiceiul de a consuma dulciuri intre mese e de zece ori mai nesanatos pentru dinti decat cel de a manca aceeasi cantitate intr-o singura portie, la masa. Siropurile, considerate dulciuri lipicioase, sunt de 80 de ori mai favorabile aparitiei cariilor decat bauturile indulcite, cum ar fi sucul de fructe.

– Aspirina favorizeaza aparitia cariilor, mai ales daca este mestecata.
– Guma de mestecat toceste dintii. Se recomanda guma fara zahar si doar cand nu exista posibilitatea unui periaj dupa masa, timp de 10-15 minute. In paradontoza, mestecarea gumei este contraindicata.

– Evita sa bei lichide reci alternativ cu cele calde (se recomanda folosirea paiului, pentru a evita contactul cu dantura).
– Folosirea scobitorilor este contraindicata, deoarece pot produce leziuni la nivelul gingiilor, marind riscul suprainfectarii acestora.

Dietoterapie

Impotriva paradontozei adopta o dieta bogata in calciu (produse lactate, legume verzi); magneziu (cereale, nuci, alune); fluor (frunze de ceai, orez nedecorticat, peste oceanic, moluste, crustacee, ciuperci, precum si structura externa a bulbului de cartof, exact portiunea care se arunca prin cojire); fosfor (galbenus de ou, peste). Evita grasimile de porc, afumaturile, dulciurile rafinate, alcoolul dublu rafinat etc.

Sfatul stomatologului

In boala parodontala este necesar sa adopti un regim igienico-dietetic specific:
– periajul corect este cel vertical, de doua ori pe zi, dupa mesele principale, timp de trei minute sau atat cat dureaza o melodie;

– apa de gura se foloseste de doua-trei ori pe saptamana, nu mai mult, deoarece poate colora dantura si distruge flora locala.
– gelurile dentare impiedica aderarea placii bacteriene si sunt aplicate dupa periaj, de doua-trei ori pe saptamana;

– nu apela la autocalmantele traditionale (tampoane de vata imbibate in spirt, tuica etc.), care provoaca arsuri ale tesuturilor de sustinere dentare, precum si imbolnavirea dintilor din vecinatate.

Tratamentul edical e stomatologic este mai putin costisitor si traumatizant pentru pacient decat cel edical . Fiecare pacient trebuie sa posede o “minicultura stomatologica”, pentru a putea fi un partener informat in dialogul sau cu medicul.

Sfatul farmacistului

– Alege cele necesare unei igienizari orale complete numai dupa ce ai cerut parerea stomatologului (periuta si pasta de dinti, apa de gura si ata dentara), care stie ce sa-ti recomande, in functie de particularitatile cavitatii bucale, fiindca nu s-a inventat inca o periuta standard sau o pasta de dinti ideala. Pentru ca flora bucala sa nu se obisnuiasca cu acelasi tip de produse de igiena, se recomanda alternarea folosirii lor.

– Periutele moderne cu indicatori (se decoloreaza pe masura ce timpul de folosire se apropie de sfarsit) sau cu ultrasunete ajuta la realizarea unui periaj corect.
– Pastele de dinti pe baza de plante (salvie, musetel, etc.) sunt indicate in locul celor obisnuite, pentru ca au un efect astringent si calmant.

Fitoterapii adjuvante

… dar nedemonstrate stiintific
– Hreanul (o bucatica) dat pe razatoare, alaturi de un morcov si mestecat timp indelungat – datorita efectului revulsiv, mareste afluxul de sange la nivelul gingiei, prin cresterea troficitatii acesteia. Prudenta in caz de sindrom de colon iritabil sau gastrita hiperacida!

– Masarea pulpei dentare cu o compresa inmuiata in usturoi
– Lamaia – tamponare si curatare locala cu suc proaspat
– Tinctura de propolis – de trei ori pe zi, cate 40 de picaturi, intr-un pahar cu apa: se clateste, se tine in gura cinci minute, apoi se inghite.

– Uleiul de susan alb presat la rece, cel de avocado si extractul uleios de salvie ajuta in profilaxia bolii.
– Sarea de bucatarie in solutie hiperconcentrata reprezinta o metoda simpla si extrem de eficienta in mentinerea capacitatii de rezistenta a mucoasei gurii, impiedica aparitia tartrului dentar, nu are restrictii de varsta, blocheaza activitatea microbilor din gura.

Principii noi de tratament

Stiai ca, statistic, boala paradontala se instaleaza la pacientii cu dinti buni? Monitorizarea starii de sanatate dentara a pacientilor impune o noua abordare a conceptului de tratament stomatologic.

Se urmareste inlocuirea tratamentului de lunga durata, de tip curativ, cu cel de scurta durata, preventiv, nedureros. Planificarea etapizata a tratamentului parodontal de catre stomatolog, in parteneriat cu pacientul sau, constituie elementul-cheie in programul de profilaxie continua.

Stomatologia moderna ultraconservativa se bazeaza pe un diagnostic precoce, menit sa identifice in faza incipienta toate problemele legate de sanatatea orala.

Mergi la un consult stomatologic de doua ori pe an. Chiar si cele mai avansate forme de parodontopatii pot fi tratate cu succes, urmand un plan de tratament adecvat, corect si etapizat. Este esentiala aplicarea tratamentului conservativ inaintea celui chirurgical, radical!

Autor: Luminita Panzariu; consultanti de specialitate: medic stomatolog Laurentiu Popescu, farmacist Camelia Bunaciu

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Sport si sanatate