Omul care sfinteste locul

Exozitia de icoane
Am pornit sa scriu despre munca si ideile deosebite ale parintelui Octavian Smadu fara sa stiu prea bine ce voi gasi la celalalt capat al povestii. Despre concursul de toaca auzisem, ca si despre expozitiile de icoane pictate si toata munca, aproape de misionariat, a preotului dintr-un orasel ingropat in saracia postcomunista si uitat de autoritati acolo, sub culmile Fagarasului.

Stiam despre soarta Victoriei, un oras industrializat si populat cu forta, ale carui uzine au murit dupa revolutie, lasand in urma doar somaj si oameni disperati, rataciti intr-o soarta deloc ingaduitoare. Suna dur si urat, dar cuvintele descriu exact realitatea, oricat de invelita ar fi ea de explicatiile sociologilor: Victoria devenise un oras muribund.

Biserica este inima orasului

Ceea ce nu stiam era calea gasita de preotul Smadu, care a izbutit, nici el nu mai stie cu pretul cator zile si nopti de framantari, mai intai sa cladeasca acolo, in mijlocul unei saracii lucii, o biserica devenita inima vietii spirituale a locului, apoi sa ofere exemple dupa exemple in care si-a implicat si familia, initiative care sa adune oamenii, sa le pastreze credinta si sa-i motiveze, sa le spuna ca sufletul orasului n-are voie sa moara.

„Biserica «Sfintii Imparati Constantin si Elena» a fost sfintita la Victoria in anul 1994 si putin dupa aceea, o multime de copii din parohie au vrut sa bata si ei toaca noii biserici si uite asa, incetisor, au inceput sa invete chemarile care despart timpul saptamanii de lucru de cel liturgic, apoi «bataia cu floricele», cum ii spun ei, adica cea cu intorsaturi muzicale.

In anul urmator, in Duminica Pastilor, cu mare ajutor din partea familiei mele, a fetelor si a sotiei Maria Gabriela, care au fost cu ideea si au pus umarul la toata organizarea, biserica a initiat pentru copii un festival concurs de batut toaca. Din 2001, festivalul a devenit national si are loc in luna iulie, iar concursul din Duminica Pastilor ii desemneaza pe reprezentantii orasului la festivalul national.

Din anul 2004, la concurs au inceput sa participe si copii din alte tari, din tarile balcanice, din Ucraina sau chiar din Orientul Mijlociu si din comunitati ortodoxe din Vestul Europei. Lucrurile nu s-au oprit aici pentru ca, in 2010, dupa modelul manastirilor de la Muntele Athos, am reusit sa inzestram biserica noastra cu clopote acordate dupa gama muzicala.

Din pacate, banii nu au ajuns decat pentru sase din cele opt clopote necesare, dar astfel copiii din oras invata mestesugul ce face clopotele sa cante, iar festivalul, care a devenit international, s-a imbogatit, cu inca o sectiune“, povesteste parintele Octavian Smadu.

Icoana
Familie de artisti

Spirit neobosit, pe langa ideea concursului de toaca pentru copii, apoi a celui de batut clopotul, a unor expozitii de icoane care au avut mare cautare in lume, a constituit un grup de copii care au dat spectacole de toaca tocmai in Germania si a inventat un model de matauz tricolor din busuioc pentru sfintit – Tavis, care a fost folosit chiar de Patriarhul Daniel la Catedrala Mantuirii.

Ceea ce nu stiam, iarasi, era ca toti cei trei copii ai parintelui si sotia sa sunt adevarati artisti inzestrati cu un talent deosebit. Cele doua fete, Olivia si Octavia, care sunt acum studente, au fost primele care au inceput sa picteze in urma cu aproape zece ani, apoi mezinul Daniel, licean si el, si mama celor trei artisti, preoteasa Gabriela, au fost convinsi sa li se alature la pictat si la expozitiile „Drumul icoanei pe sticla“.

„Maiestria au capatat-o la Manastirea Brancoveanu, la a carei umbra suntem, unde parintele Calinic, cu multa bunavointa si rabdare, i-a initiat pe Olivia, pe Octavia si pe Daniel in tainele picturii pe sticla, premiile si realizarile lor aducand apoi multa bucurie in familia noastra. De obicei, copiii invata de la parinti, dar in cazul nostru, noi, sotia si eu, am invatat sa pictam de la ei“, spune zambind parintele.

Dar cea mai frumoasa realizare ramane in sufletul parintelui festivalul de toaca pe care l-a numit „Cantecul care zideste“, un eveniment plin de culoare si de ropotul a vreo doua sute de ciocanele ce risipesc linistea muntilor, lovind vesele in scandurile cantatoare din lemn.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Relatii