Munca peste hotare destrama familii

Fără categorie

Plecarea romanilor la munca in strainatate a luat amploare. Dupa entuziasmul initial al exodului, au inceput sa-si arate coltii si "efectele adverse": dificultati de readaptare, probleme cu familia, divorturi, copii lasati de izbeliste.

Si inainte de ’89 romanii au muncit in strainatate: la sondele libienilor, pe santierele de constructii din Israel, in Angola etc., peste tot unde au fost si-au demonstrat profesionalismul. Dupa ’90 insa, au plecat multi – cei supraspecializati ori studentii eminenti, in asa-numitul exod al creierelor, dar si pentru munci solicitante ori pe care occidentalii le refuza.

Si-au calcat pe orgolii si culeg capsunile spaniolilor, construiesc case israelienilor, acorda asistenta medicala calificata britanicilor ori ingrijesc de batranii suferinzi si neputinciosi ai italienilor…

Cum romanii sunt seriosi, harnici si dornici de castig, multe guverne au incheiat acoduri cu guvernul roman, stabilind contingentele de lucratori care pot munci in tarile respective (cu ocazia asta li s-au recunoscut si unele drepturi privitoare la plati si asigurarile sociale si de sanatate), lucru ce a incurajat migrarea fortei de munca. Pe de alta parte, foarte multi muncesc ilegal in strainatate.

Sate intregi s-au golit de barbati ori de femei in puterea varstei, numarul celor care muncesc legal sau ilegal peste granite fiind estimat la 2-2,5 milioane. Migratia fortei de munca se concentreaza in zona Moldovei. De aceea, pare firesc demersul Asociatiei Alternative Sociale din Iasi de a evalua efectele pe care le are plecarea romanilor la munca in strainatate asupra propriilor familii.

Cu sprijin financiar olandez, asociatia a realizat studiul "Singur acasa". Acesta evidentiaza cauzele emigrarii, creioneaza portretul- robot al celui care pleaca, explica sociologic fenomenul migrarii. Studiul a fost realizat in randul elevilor cu varste intre 10 si 19 ani din satul Raducaneni si in municipiul Iasi.

De ce pleaca romanii?
Din cauza stadiului in care se afla economia Romaniei de azi, a salariilor si pensiilor de mizerie. Autorii studiului preiau informatia avansata de analisti economici, potrivit careia "jumatate din saracii Romaniei nu sunt dintre exclusii sociali (someri, bolnavi cronici, persoane cu dizabilitati) ori semiexclusi (pensionari); ei sunt oameni care au slujbe stabile, dar atat de prost retribuite, incat nu isi pot acoperi necesitatile elementare de viata".

Cum rezolvarea nu prea se intrevede si cum nu toata lumea e capabila si poate sa lucreze in slujba multinationalelor, singura scapare imediata este fuga in afara granitelor. Daca aici, pentru un post in agricultura ori in constructii, romanul obtine un salariu de subzistenta, in Occident, pentru aceeasi munca prestata, primeste un salariu care-i permite sa traiasca linistit in tara intre sase si noua luni.

Cauzele migrarii
Sociologul Gabriela Irimescu, autorul studiului Singur acasa, considera ca la baza fenomenului migrarii stau factori economici si sociali:
– lipsa unui loc de munca sau dorinta de a gasi unul mai bun;
– lipsa banilor;
– lipsa locuintei (in mediul urban);

– dorinta de a oferi familiei o viata mai buna;
– convingerea ca munca este recompensata la adevarata valoare;
– imitatia sociala (exemplele de suc­ces lucreaza la nivelul individului);
– conflictele din familie.

Portret-robot al romanului care pleaca:
– Are intre 25 si 45 ani.
– E femeie, in majoritatea cazurilor.
– Are doi sau trei copii.
– Provine, in general, din familii organizate.
– Familia sa se confrunta cu probleme financiare, dar fara sa fie sub limita saraciei.

Asadar, se observa o schimbare de roluri: femeia este cea care pleaca si isi gaseste mai usor de lucru, de regula in domeniul sanitar ori in agricultura. Pe de alta parte, sexul si varsta copilului influenteaza decizia parintelui de a pleca. Astfel, se decid mai usor sa emigreze cei care au fete la gimnaziu ori la liceu, pe considerentul ca fetele sunt mai putin inclinate spre lucruri rele. Se intalnesc si cazuri in care ambii parinti pleaca.

Pentru muncile sezoniere din agricultura contractele sunt de trei-sase luni, iar pentru altele, intelegerile se intind pana la trei ani. Potrivit studiului, cei din mediul rural nu lipsesc de obicei mai mult de un an de acasa, insa orasenii raman si trei ani. In principiu, daca pleaca ambii parinti, perioada e mai mare. Si cu cat absenta parintelui/parintilor se prelungeste, cu atat efectele asupra copiilor vor fi mai profunde.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2 3

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din