Monica Anghel: „Marele Ray Charles mi-a marcat cariera“

monica anghelAm reusit s-o prind cu greu pe Monica Anghel, intre deplasarile prin tara si o pneumonie de care nu mai reusea sa scape. Avertizata ca discutia noastra va fi intrerupta din cand in cand de o tuse care nu o lasa deloc in pace, mi-a facut placere sa constat ca Monica Anghel si-a pastrat aceeasi voce calda si blanda pe care ne-am obisnuit sa o auzim de fiecare data cand interpreteaza o melodie sau un rol drag ei. Spun rol pentru ca, dincolo de no­to­rie­ta­tea castigata ca muzician, Monica Anghel este o actrita cu acte, absolventa a Facultatii de Teatru in 1997. Intre muzica si teatru, care sa fie preferata? „Ambele imi plac foarte mult, dar cea mai grea si mai draga este cea de interpret, de cantaret. Ai nevoie de o voce curata, ai nevoie sa-ti pastrezi ambitusul pe care ti l-ai creat, ai nevoie sa transmiti oamenilor emotie“.

Nici nu ar avea cum sa fie altfel, din moment ce muzica i-a adus cea mai mare satisfactie, aceea a intalnirii cu marele Ray Charles. „Cea mai speciala aparitie a fost in Ger­ma­nia, in 1994, cand am cantat in deschiderea concertului lui Ray Charles. Inainte de a intra pe scena, l-am si intalnit si in mod sigur acest eveniment mi-a marcat cariera“. Frumoasa poveste continua cu vizita artistului in Romania, unde a fost invitat sa cante la Cerbul de Aur, in recital. „Pot spune ca eu l-am adus pe Ray Charles in Romania. Cand el a primit, mai tarziu, propunerea de a sustine un recital la Cerb, stia deja despre ce este vorba, de la mine. In tara, i s-a oferit o lista foarte bogata de artisti care sa cante in deschiderea recitalului sau, o lista pe care bineinteles ca eu nu eram trecuta“. Incepe sa rada, amuzata de amintirea acelui moment care a avut, in cele din urma, un final fericit, avand in vedere ca Ray Charles a insistat ca persoana care avea sa cante inaintea lui sa fie nimeni alta decat Monica Anghel.

S-a apucat de muzica de cand era copil, iar la doar 14 ani avea sa castige primul sau premiu, in cadrul Festivalului de la Muzica Usoara „Bucuresti ‘86“, bucurie dublata si de obtinerea premiului I la sectiunea Interpretare a Festivalului de la Mamaia. Au urmat participari la alte festivaluri din tara si din strainatate, amintiri frumoase evocate de numeroasele trofee sau premii castigate de-a lungul timpului.

Revenim la capitolul colaborari, de data aceasta au­toh­tone. In ceea ce ii priveste pe artistii romani, e clar: Marcel Pavel ocupa, detasat, primul loc. „Colaborarea mea cu Marcel Pavel a fost una benefica, pentru ca este un artist complet, un super-profesionist si lucrul asta te impulsioneaza cand stai si lucrezi alaturi de un ast­fel de om“. Rezultatele au aparut imediat, iar la editia din 2002 a Eurovisionului, duetul Monica Anghel – Marcel Pavel a reusit sa obtina cea mai buna situare a Romaniei din istoria concursului, pana in acel moment.

Si, pentru ca legatura cu teatrul este foarte puternica, artista nu poate sa nu ii mentioneze pe Mariana Mihut, Victor Rebengiuc si Stefan Iordache, „trio-ul de suflet“, asa cum ii place sa-i numeasca pe acesti mari actori. Nu ne abatem de la subiect si vorbim tot despre oameni de suflet, de data aceasta din propria familie. Cea mai importanta persoana? Doar una nu se poate. Imi povesteste, cu mandrie, despre mama, tatal, Alex – fratele ei, bunicii si despre cei doi caini, Jackie – un ciobanesc mioritic si Gogu – o combinatie intre pitbull si boxer. „Goguta, cand ma vede prin casa, vine si-mi pune piedica, ma-mpinge cu botul sau cu labutele“ pana cand stapana casei se vede nevoita sa ii acorde atentia si mangaierile cuvenite.

Imi marturiseste ca la un moment dat s-a gandit sa infieze un copil, insa, la sfatul mamei sale, a abandonat acest gand: „Mama mea nu este de acord cu lucrul acesta, pentru ca, spune ea, e bine sa faci copilul tau. E de parere ca si cand e al tau poate fi rau, daramite daca nu ii stii parintii. E un subiect delicat“, asupra caruia se lasa tacere. Descopar, insa, ca artista si-a dorit foarte mult sa infiinteze o fundatie care sa-i poarte numele si prin care sa ofere a­ju­tor copiilor strazii, orfanilor sau celor care se confrunta cu problema consumului de droguri.

Din pacate, insa, ideea a stagnat, „pentru ca inca nu am reusit sa gasesc un spatiu in care sa-mi desfasor activitatea. M-am rugat de diverse persoane abilitate sa-mi faca rost, dar se pare ca este mai important sa existe fundatii pentru persoane care vor sa mai invarta niste bani, decat sa-i dea unui om care chiar sa faca ceva. Exista o scuza: «Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul», asa cum spune mai mereu domnul Mircea Badea, cu succes“.
 

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Vedete-Personalitati