Medicamentele care ne controleaza viata

O pastiluta dimineata, pentru dureri de cap. Una la pranz – pentru ca esti stresata, si una seara, ca sa dormi bine. Nu e nici o problema daca le iei ocazional, dar ce te faci cand nu mai poti trai fara ele?

Ai fi socata daca ai vedea o femeie intre doua varste, imbracata elegant, prizand cocaina pe strada sau injectandu-si heroina in brat, in timp ce-si asteapta pranzul asezata comod la masa, intr-un restaurant!

Dar ti se pare absolut normal ca aceeasi femeie, in conditii similare, sa inghita o tableta pentru migrene. Din pacate, cele doua situatii sunt foarte asemanatoare.

Toata lumea ia analgezice, antitusive, anxiolitice si sedative in anumite perioade ale vietii. Ele sunt recomandate de medic in cazul virozelor, in unele boli acute sau cronice, in momente stresante, de adaptare la situatii neplacute sau evenimente dramatice. Pentru a le depasi, oamenii iau medicamente.

Unii dintre ei continua sa le ia si dupa ce problemele au disparut, iar dependenta instalata conduce la aparitia altora noi. Renuntarea la pastile se poate manifesta prin simptomele cunoscute (deprimare, anxietate) sau prin unele complet noi, care mimeaza boli grave (afectiuni cardiace, circulatorii, neurologice etc.).

Lipsa de informare
In Romania, medicii de toate specialitatile recomanda medicamente cu important potential de dependenta, cel mai adesea fara sa-si avertizeze pacientul asupra riscului la care se supune urmand un tratament cu doze mari sau pe termen lung. |n plus, medicamentele cu potential de dependenta se pot obtine si fara reteta, de la cea mai apropiata farmacie.
 
Dr. Gabriel Ciucu, medic psihoterapeut in cadrul Asociatiei Nationale Antidrog, spune ca dependenta se instaleaza relativ rapid, din pacate fara nici un semnal de alarma: "O benzodiazepina (faimosul si vechiul Diazepam), dar si mai noul Lexotan nu trebuie luate mai mult de zece zile. Pe termen lung, tratamentul de zece zile trebuie intercalat cu pauze de zece zile.

Altfel, dupa doua saptamani, pacientului ii trebuie o doza dubla. Apoi, de trei ori mai mult. Dupa asta, are nevoie de una si la pranz. Profesorul Ionescu, de la Spitalul de Psihiatrie "Alexandru Obregia", a facut un studiu asupra dependentei de Xanax, un anxiolitic care contine alprazolam.

El a observat ca, la putin timp de la aparitia acestui medicament pe piata romaneasca, sectia s-a umplut de pacienti care nu mai puteau scapa de el. Toti acuzau neliniste: nod in gat, tahicardie, dureri de cap, ameteli, tremuraturi ale mainilor, transpiratii calde, reci, vertij.

Dupa o anamneza foarte amanuntita, si-a dat seama ca toti aveau in comun tratamentul cu Xanax, prescris de medicul de familie. Cu acesti pacienti se lucreaza greu, deoarece ei nu isi dau seama ca sunt dependenti.

Iau Xanax pentru ca le-a fost recomandat de medic si se simt bine cu el. Daca le spui ca se simt rau din cauza lui, nu te cred! Simptomele dependentei mimeaza alte boli – insuficienta cardiaca, tensiune si iti cer sa le dai ceva pentru inima!
Sau se duc la alt medic…"

Majoritatea consumatorilor de astfel de medicamente sunt femei, persoane active social: angajate sau casnice, sotii sau femei singure, mame sau bunici, al caror singur viciu este… pastila. Unele dintre ele nici macar nu fumeaza si nu beau si toate ar refuza cu oroare sa ia marihuana sau vreun drog cunoscut.

Dar inghit psihotrope si anxiolitice (Xanax, Lexotanil), sedative sau analgezice (care contin codeina, efedrina si cafeina) – substante cu potential de dependenta.

Pentru cele mai multe, pilula analgezica face parte din cotidian. Dr. Ciucu ne descrie mecanismul clasic al instalarii dependentei de analgezice puternice: "Sa presupunem ca cineva are o criza de lombosciatica sau una de rinichi, ajunge la spital, iar medicul ii administreaza Tramal sau Tramadol.

Si ii mai da cateva si pentru acasa, lucru care nu ar trebui sa se intample. Pacientul se simte bine, doarme bine, e linistit toata ziua. Cand nu mai are pastile, ajunge din nou la medic. Acesta ii spune ca nu mai are nevoie de ele, deoarece criza a trecut. Dar pacientul nu intelege acest lucru, pentru ca se simte rau din cauza intreruperii administrarii analgezicului si vrea sa il ia in continuare…"

Inofensivele opiacee
Multe dintre analgezice contin codeina, care se extrage, ca si morfina, din opiu. In cantitati mici, codeina fosforica este un antitusiv (prin actiune centrala), recomandat in tusea seaca fara expectoratii (Codenal, Tusomag).

Ea se gaseste ca atare sau in combinatii cu substante stimulante, cum ar fi efedrina sau cafeina, care declanseaza excitatie nervoasa si senzatia de euforie.

Solpadeine, de exemplu, contine paracetamol, fosfat de codeina si cofeina. "Este un antigripal", spune dr. Ciucu. "Se administreaza seara sau dupa ora 16, timp de zece zile. Mecanismul actiunii codeinei e destul de complex: o iau contra tusei, dar mi-e bine cu ea si as vrea sa mai iau.

Nu-mi inteleg dorinta, dar tusesc in continuare, pentru a avea un motiv sa iau codeina. De exemplu, codeina in cantitati mari e folosita in combinatie cu un antidepresiv mai vechi, cu mare potential de dependenta (Glutetimid), ca inlocuitor al heroinei, de catre dependentii de aceasta."

Codeina este un antidepresiv (ca si alcoolul sau tranchilizantele), care actioneaza asupra sistemului nervos central, producand senzatia de relaxare, de bine.

Fasconal M contine aspirina, paracetamol, cafeina, fosfat de codeina si fenobarbital. E un analgezic redutabil, cu un potential de dependenta pe masura, dar care variaza de la o persoana la alta.

Intr-un cerc vicios
Oricarei persoane care are responsabilitatea unei familii numeroase si grija zilei de maine, stresul zilnic ii poate provoca migrene. Analgezicul ii alunga nu numai durerea de cap, dar si anxietatea. Nu e de mirare ca va apela la el iar si iar.

Ca si in cazul drogurilor cunoscute, exista un cerc vicios al uzului si abuzului: intreruperea administrarii unui produs continand codeina sau cafeina poate sa cauzeze dureri de cap cronice, deci necesitatea administrarii lui.

Alte efecte ale dependentei pe termen scurt includ senzatia de voma, ameteala, constipatie. Pe termen lung, posibilele efecte secundare variaza de la letargie, stari depresive sau schimbatoare, pana la tulburari gastrointestinale, disfunctii hepatice si infertilitate. Relatiile cu cei din jur sunt, de asemenea, in pericol.

Este adevarat, femeile sunt mai expuse dependentei de medicamente decat barbatii… Dependenta psihica "Femeile isi exteriorizeaza emotiile mai des decat barbatii", spune dr. Ciucu.

"Se exteriorizeaza mai usor, dar si sunt mai grijulii cu ele si cu familia si ajung primele la medic. Au incredere in el, au nevoie de pastile, de gestul de a inghiti una.

De aceea, dependenta de medicamente a femeilor este legata si de efectul placebo: au impresia ca le face bine pentru ca e cel mai nou de pe piata, recomandat de cel mai bun medic (la care au ajuns "printr-o recomandare") etc. Pe de alta parte, e prietena cu farmacista, de la care poate lua orice fara reteta. Aude ca un medicament e bun si il incearca si ea. Populatia nu este educata pentru sanatate.

Se autotrateaza fiecare cum poate. Barbatii nu merg la medic, nu au aceeasi capacitate de a-si exterioriza emotiile, grijile, problemele. De aceea, la barbati este mai des intalnita dependenta de alcool, cafea, tutun si droguri ilegale.

Doamnele de varsta a treia iau si acum fenobarbital sau Extraveral, un sedativ usor, cu fenobarbital si extract de valeriana. Prozac-ul a facut furori in America in urma cu un deceniu.

La noi, la moda acum este Zoloft (un antidepresiv). Da bine sa iei Zoloft… Nu da dependenta fizica, fiind un produs de ultima generatie, dar intra, ca orice medicament, in categoria substantelor care dau dependenta psihica -intalnita mai ales la femei, care au adesea nevoie de medicamente aparent inofensive (o aspirina, un algocalmin) pentru a se simti bine…"

Ce sa faci inainte de a incepe un tratament

  • Nu te trata singura si nu lua medicamente despre care ai auzit ca sunt bune sau pe care le iau prietena, colega, mama etc.
  • Nu urma un tratament mai mult de zece zile, cu exceptia cazului in care acesta ti-a fost recomandat de medic.
  • Citeste cu atentie prospectul medicamentului care ti-a fost indicat.
  • Evita preparatele care contin narcoleptice, opiacee, benzodiazepine, care actioneaza la nivelul sistemului nervos central si prezinta riscul aparitiei dependentei (codeina, cafeina, efedrina sau pseudoefedrina).
  • Daca totusi iei de mai multa vreme un anumit medicament, nu renunta brusc la el. Acest lucru se face treptat, pentru a evita aparitia simptomelor de intrerupere a administrarii lui.

Esti in pericol?

  • Iei de mai mult timp (peste zece zile) un medicament care nu ti-a fost recomandat de medic? Nici un medicament care se elibereaza fara reteta nu ar trebui luat pe o perioada mai mare de o saptamana; daca simptomele persista dupa acest interval, ar trebui sa mergi la medic.
  • Ai observat ca iei in continuare un medicament si dupa ce simptomele au incetat?
  • Ai nevoie de doze din ce in ce mai mari pentru a scapa de durere? Daca se intampla acest lucru, este posibil ca organismul tau sa manifeste toleranta la medicament.
  • Te simti nelinistita sau deprimata? Acest lucru poate creste riscul ca tu sa devii dependenta de un produs care te calmeaza si relaxeaza.

Text: Mihaela Doina Radulescu.

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Sport si sanatate