Maternitatea care naște afaceri

Sa te lansezi într-o afacere, în condițiile de la noi, e un lucru pentru care ai nevoie de curaj si de inspirație. Doua cititoare, mamici „cu norma întreaga“, vorbesc despre felul în care au reușit sa împace familia cu succesul, mizând pe idei de nisa, creative, pentru un anumit segment de cumparatori.

haine-maternitate

Modă pentru alăptat

Afacerea Adei Chindea este una de familie, începută din convingerea necesităţii de a-şi alăpta natural fetiţa, la sân, cât de des şi cât de mult posibil şi devenită o afacere cu stil, pornită de o mamă pentru alte mame: crearea unor colecţii de haine elegante, dar cu croieli special destinate mămicilor care alăptează.

„În momentul în care am aflat că sunt însărcinată cu Emily, mi-am dorit foarte mult să alăptez pentru că știam cât de important este acest lucru pentru copil. Alăptarea oferă copilului tot ceea ce are nevoie, mai ales în primele şase luni de viață, atunci când mama este centrul universului său, dar și după această vârstă, când mami devine plasa lui de siguranță. Totul a mers perfect până când a venit vorba de prima ieșire din casă şi de alăptarea în public. Am căutat haine dedicate care să fie pe gusturile mele sau să se potrivească noilor forme de mămică, dar nu am găsit nici un astfel de magazin. Și atunci l-am creat: „Haine de Alăptat“, singurul din România dedicat în exclusivitate alăptării.

Dar nu este doar un simplu magazin: este locul în care tu găsești informații diverse despre alăptare, locul în care probezi hainele noastre și chiar sisteme ergonomice de purtat bebeluși în care poți alăpta foarte ușor și discret și mai ales locul unde găsești toate accesoriile necesare pentru alăptare, tot ce ai nevoie, de la sutiene până la coliere și perne de alăptat. Hainele din noua colecţie, lansată oficial în martie 2015, permit alăptarea oriunde, oricând, prin modurile de acces la sân, astfel încât să ofere și discreție, sunt moderne, colorate, haioase, potrivite atât unei ieșiri în parc sau la restaurant, cât și unui eveniment ceva mai formal. Ea mai conţine şi modele potrivite în timpul sarcinii, care pot fi folosite și după naștere atunci când alăptezi.

Hainele din colecția proprie sunt gândite de mine și realizate în colaborare cu Viorica, o mămică stilată, pasionată și talentată pe care am cunoscut-o datorită întâlnirilor „La Ceai cu Mămici“, o idee pe care am avut-o prin luna a şaptea de sarcină. Fiind o fire sociabilă, m-am gândit că ar fi tare bine dacă ar există un grup de mame cu care să poți merge în parc cu copiii și la care poți găsi un sfat sau o vorbă bună atunci când ai nevoie. Astfel am reușit să creăm o comunitate de 2000 de mămici, actuale sau în devenire, cu care ieşim la o zi de joacă pentru copii, la o plimbare prin parc ori la un ceai şi am avut peste 25 de întâlniri cu și pentru mamele din comunitate“.

Sistem pentru siguranța copiilor

Cristiana Mateoiu are 42 de ani, o familie fericită și doi copii, mari acum, dar proiectul afacerii sale de succes, „MySafeKid“, s-a născut dintr-o experienţă traumatizantă traită în urmă cu mai mulţi ani.

Aflată în vacanţă, în străinătate, Cristiana a trăit un coşmar cumplit: într-o clipă de neatenţie şi-a pierdut fetiţa, care suferea şi de astm, într-un magazin universal. A găsit-o după aproape o oră, dar întâmplarea a făcut-o să-şi pună serios o întrebare legată de siguranţa celor mici: cum ar putea preveni părinţii astfel de incidente nefericite? Iar de aici până la pornirea unei afaceri cu o puternică latură socială, n-a fost decât un pas.

mysafekid-colaj

„Când avea cinci ani, fetița mea s-a pierdut într-un mall imens unde intrasem la cumpărături. Eu am fost dintotdeauna o mamă responsabilă, iar de grijă și siguranța pentru propriii copii am fost preocupată tot timpul și cu toate astea, în câteva secunde de neatenție, copilul meu, care avea și probleme de astm, a dispărut din preajma mea. M-am speriat îngrozitor, dar panica a devenit un coșmar când am realizat că spray-ul pentru astm era în geanta mea, că eram într-o țară străină unde nu știam limba și aproape nimeni nu ne putea înțelege, și mi-au trecut prin minte imagini și știri de prin presă despre copii răpiți, pe care îi căutau părinții și după ani de zile.

Aveam poza fetiței la mine, dar era o poză de când era mai micuță și care nu mai semăna aproape deloc cu ea, astfel că nu mi-a fost prea utilă. După vreo trei sferturi de oră de căutări disperate, în care eram la un pas să leșin de spaimă, am găsit-o din fericire la un alt etaj, unde plângea cumplit de speriată, înconjurată de vânzătoarele care îi tot vorbeau într-o limbă din care nu pricepea o iotă. Atunci, pentru prima dată am simțit că trebuie să fac ceva pentru a-mi ști copiii cât mai în siguranță și feriți de frici inutile, cu atât mai mult cu cât spaima din ziua pierderii a bântuit-o pe fetiță încă mulți ani, mai ales nopțile, când intra adesea plângând la noi în dormitor. Şi am pornit să caut, să mă gândesc cum aș putea să îmi transpun în practică ideea, să studiez ce aș putea face sau aduce pe piața din România, care să asigure siguranță pentru copii, care au tendința de a se îndepărta de adulți, atrași de diverse obiecte sau persoane și liniște pentru orice părinte.

Am început cu visul multora dintre noi și anume acel ideal: „CIP pt copii“ care să ne spună tot timpul unde se află acesta, dar am înțeles repede că la nivel comercial nici vorba să existe așa ceva. Am continuat apoi să studiez ideea de GPS: am analizat și testat zeci de modele, dar utilizarea unui GPS e ceva mai complicată. Costurile sale sunt mari, cam 250 de euro pe an și este nevoie de multă atenţie: trebuie încărcat frecvent, apoi trebuie să nu uiţi nicodată să îl deschizi când pleacă copilul, să ai grijă unde îl montezi, căci este destul de mare (cel mai mic este puţin mai mare decât o cutie de chibrituri), copilul trebuie permanent să aibă mare grijă de el, să nu-l piardă, să nu-l lovească, să nu-l ude, iar în zone unde nu e semnal de rețea mobilă, e posibil că și GPS-ul să-și piardă semnalul, deci, să devină inutil.

În concluzie, trebuie să ai cu adevărat motive să te temi pentru ca un GPS să fie cu adevărat necesar. Eu voiam ceva mai simplu, mai ieftin, pe care să și-l poată permite cât mai mult părinți și care să nu depindă neapărat de un obiect pe care cel mic trebuie să-l poarte asupra sa şi care poate fi ușor pierdut sau stricat, sau de alimentarea acumulatorului, ori de semnalul 3G.

Așa am descoperit că în Statele Unite există de peste 16 ani un sistem extrem de simplu, deși nu este un sistem de localizare, ci o metodă prin care, pe de-o parte, micuții pierduți pot fi cu ușurință „rambursaţi“ părinților prin intermediul unui card sau unei brăţări de identificare, iar părinții pot interveni rapid în căutare prin tipărirea instantanee de postere și flyere cu copilul, prin postarea de imagini pe orice display din zonă, precum și prin anunțarea în doar câteva momente a autorităților despre dispariția copilului.

Am studiat ideea, am conceput o aplicație pe care am dezvoltat-o împreună cu câțiva tineri talentați, am colaborat intens cu Poliția Română și cu Centrul Focus pentru Copii Dispăruți și așa s-a născut până la urmă MySafeKid. Un proiect dedicat siguranței celor mici, o platformă care asigură un sistem de alarmare în cazul dispariției copiilor la care se adaugă brățările de identificare cu numele și numărul de telefon al părinților și locatoarele radio, niște medalioane atașate copiilor, prin intermediul cărora părinții sunt alertați cu privire la distanța până la care cei mici se îndepărtează de lângă ei.

Sistemele noastre fac pionierat în România şi, deși părinții sunt interesați de siguranța copiilor, majoritatea cred că asemenea accidente nu li se vor întâmpla lor. Dar părinții nu ar trebui să se teamă atât de dispariția sau mai rău, de răpirea copilului, cazuistica la noi fiind mai redusă, ci de spaima grozavă pe care o poate trăi un copil care s-a rătăcit de cei dragi, căci un copil care se pierde, chiar dacă este găsit relativ repede, este un copil traumatizat mult mai mult decât putem bănui.“

Recomandari
Spune-ne parerea ta
Baby
Sfatul parintilor
Mai multe din Copii